Turi Giulianu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Sarvaturi Giulianu)
Turi Giulianu

Turiddu o Sarvaturi Giulianu (Muncilebbri, 16 di nuvèmmiru 1922 - 5 o 6 di giugnettu 1950) fu nu cèlibbri sbannutu e nazziunalista sicilianu.

Nàscita di nu sbannutu[cancia | cancia la surgenti]

Quannu, ntô 1943, s'eppi lu sbarcu 'n Siciliamiricani, li surdati dutischi scappàvanu e nta ssu fujiri facìanu câ pupulazzioni lucali lu scànciu cu zoccu avìanu di scanciari pô pani o àutri cosi di maciari. Turiddu scanciò pani pi na pistola.
A sti tempi, l'ecunumìa era arridduciuta malamenti e c'era a fami nivìra; lu cuvernu avìa urdinatu "l'ammassu dû frummentu" e macari li cuntatini avìanu a campari chê tèssiri; ammucciari lu frummentu era contra â liggi e gran parti râ pupulazzioni mangiava picca e nènti: cu putìa s'arrivurgìa ô mircatu nìuru pi manciari.
Lu dui sittèmmiru 1943, Turiddu Giulianu, cô sò mulu, stava turnannu di San Giuseppi Jatu, unni avìa accattatu na para di sacchi di frummentu ô mircatu nìuru. 'N cuntrata "quattru mulini", vinni firmatu di quattru carabbinera ca ci siquistraru lu frummentu e lu vulìanu purtari ô prisìdiu miricanu di San Giuseppi Jatu. Turiddu li prijau di lassàrilu jiri, ca lu frummentu era pâ famigghia, e ci detti lu sò ducumentu di ricanuscimentu pê cuntrolli, ca iddu era nu bonu cristianu e ca nun avìa mai avutu a chi fari câ liggi. Ntô mentri arrivaru di luntanu àutri cuntrabbannera e unu dê carrabbinera e n'appuntatu jeru p'abbluccari a chisti. Turiddu, ntâ cunfusioni, ivu pi scappari, ma nu carabbineri ci sparau pigghiànnulu ntô pettu. Giulianu arrispunnìu ô fucu dû carabbineri e chistu cascau 'n terra mortu. Vinni assicutatu, ma arriniscìu a scappari. Stetti ammucciatu ntê cullini di Muncilebbri picchì a sò casa lu jèvunu circannu, ca avianu ntê manu li documenti ca iddu ci avìa lassatu.
Lu 24 di dicèmmiru, 800 carrabbinera fìciru un curduni ntornu a lu paisi e àutri lu circaru â casa e nun attruvànnulu, foru aristati pi cumpricitati un cintinaru di cristinani, nzemi a sò patri e a li sò parenti. Quannu Turiddu, di unn'era ammucciatu, taliau la mmàggini di sò patri pi strata, ammenzu a li carrabbinera, purtatu comu si fussi nu tintu dilinquenti, di l'occhi nun vitti cchiui e, currennu comu un pazzu, niscìu pô paisi, â chiazza Vintimigghia, unni accuminciau a sparari, ammazzanu nu carrabbineri. Di tannu accuminciau la stòria dû "sbannutu Turiddu Giulianu".

Nnipinnintismu sicilianu e mafia[cancia | cancia la surgenti]

Li sò rapporti cu li mmenti di lu nnipinnintismu sicilianu, accussì comu chiddi cu la mafia, forru cuntruversi. Secunnu la maiuri parti dî tiurìi 'n circulazzioni, Giulianu fu usatu comu na pidina 'n manu a l'una o a l'àutra urganizzazzioni. Cirtamenti avìa nu putiri granni di cummattenti clannistinu. Lu 1 di maiu 1947 cumannau la straggi di Purtedda dâ Ginestra, dda rreri a Chiana i Arbanisi, unni forru ammazzati ùnnici pirsuni (dui picciriddi fìmmini e novi cristiani granni) e chiòssai di cinquanta firiti; pirò, sicunnu cirtuni isami di balìstica ca foru fatti, arrisurtau ca fussi statu mpussìbbili curpiri li vìttimi câ traittòria di trasuta dê pruièttuli di unni èranu appustati Giulianu e li sò òmini (li carrabbinera dìssiru ca iddu avìa sparatu di na cuddina) e, ô cuntrariu, vinni accirtatu ca a sparari foru cristiani â stissa autizza dê morti e dê firiti. Di ssi isami balistichi, arrisurtau macari ca li vittimi foru ammazzati di pruiettili calibbru 9, quannu Giulianu e li so omini ni avèunu di calibbru 6,5.

Susu â morti di Giulianu ci sù cincu diversi virsioni, e lu Sicretu di Statu nzinu ô 2016.

La sò vita fu uggettu di òpiri e di film.

Arricurdamu ccà lu film di Franciscu Rosi Salvatore Giuliano1961 e chiddu di Michael Cimino ntô 1987 cu l'atturi francisi Christophe Lambert.