Santi Vitu, Modestu e Criscenzia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
I Santi Vitu, Modestu e Criscenzia - Fiuredda pupulari du Santuariu di San Vitu lu Capu ( TP )

Vitu, Modestu e Criscenzia (Mazzara dû Vaddu, 285 - Ebuli (SA), 15 di giugnu 304) sunnu Santi martiri vinirati da Cresia Cattolica.

Aggiografìa[cancia | cancia la surgenti]

Secunnu na Passioni du VII seculu Vitu nasciu a Mazzara du Vaddu o secunnu autri a Marsala (TP). So patri si chiamava Hila e so matri Bianca, ca murìu pi parturillu. Fu addivatu e crisciutu da nutrici Criscenzia e d’un pricetturi, forsi medicu o Catichista, tali Modestu. In assenza dû patri fu vattiatu e siccomi c’era la pirsicuzioni di Diuclezianu, Valerianu, ca era Prifettu dâ Sicilia li fici arristari pi farici rinnigari a fidi cristiana. Ma li tri scapparu da prigiuni e da spiaggia di Egitarsu (oj San Vitu lu Capu) parteru cu na navi e sbarcaru né costi dâ Lucania, unni si jetta a mari lu ciumi Seli. Lu ‘Mperaturi Diuclezianu li chiamò pirchì avia la figghia malata. Ma sapennu ca era cristianu, dissi ca si sirvia di arti magichi e lu fici jittari chi sò cumpagni dintra l’ogghiu bollenti, poi ci avviaru li liuni nò circu e finalmenti li fici moriri supra lu cavallittu. Era lu 15 Jugnu du 304.

Li Riliquii[cancia | cancia la surgenti]

Li corpi foru sippilluti dintra na grutta vicinu o ciumi Seli o Silaru. Na donna di Salernu, ca si chiamava Flurenza, fici custruiri na Cresia vicinu Ebuli, pi custudilli. Na parti foru purtati a Mariglianu (NA). No 756 l’abati di San Diunisiu Fulradu fici purtari li Riliquii a Parigi e nall’annu 836 l’abati Ilduinu e lu ‘Mperaturi Luduvicu lu Piu li rialarunu o Monasteriu di Korway no Weser. Versu lu 1618 foru purtati a Praga, unni la Catidrali è didicata ô Santu. L’Europa è china di pizzuddi di Riliqui; a Mazzara c’è u Cori di San Vitu, parti d’un vrazzu di Modestu e na jamma di Criscenzia. Una parti dâ testa, un brazzu e un pedi sunnu a Regalbutu, na Cresia Matrici. San Vitu è Patronu di cinquantadui Cumuni italiani, da Citati e Diocesi di Mazzara e di FiumiCruazzia.

Bibbliografia: Storia di S. Vito Martire del P. Samuele da Chiaramonte,cappuccino, ristampa Macchia di Giarre, 27 agosto 1989