Santa Lucìa
Santa Lucia (Sarausa, 7 marzu 283 – Sarausa, 13 dicemmìru 304), fu 'na martiri cristiana, 'mmazzata 'ppî sguzzamentu duranti â 'ranni pirsecuzzioni dî cristiani sutta Dioclezianu, 'ntâ l'annu 304. È vinnirata comu santa dâ Chiesa cattolica e dâ Chiesa ortodossa, chi â cummemuranu û 13 dicemmìru. È una dî setti virgini muntuvati 'ntô Canoni romanu ed è tradizzionalmenti 'nvocata comu prutittrici dâ vista, a mutivu dill'etimoluggia latina dû sô nomi (Lux, "luce"). Î sô resti murtali sunu custuduti 'ntô santuariu di Santa Lucia, già chiesa di San Geremia a Vinezzia. Û luogu di cultu principali diputatu è û santuariu di Santa Lucia ô Sepulcru a Sarausa, luogu dû primu seppellimentu. Û simulacru puttatu 'n prucissioni 'ntê fistiggiamenti è custudutu 'ntâ splendida cappeḍḍa barocca dâ cattidrali 'ntâ l'isula di Ortìggia.
Biugrafìa
Iconografìa
Palma, occhi supra un piattu, gigliu, libru dî Vangeli, torcia o candila aḍḍumata, pugnali.
Patrucinii
Patrona principali di: Sarausa, Belpassu, Carruntini, Jaci Catina e Savuca. Patrona da Svezzia, nazziuni scandinava.
Cumpatrona di: Santa Lucìa dû Mela.
A Mistritta è didicata a chiesa matrici.
Usi e custumi
Patrona e prutittrici di: orbi, oculisti, elettricisti, invucata contru i malatii dill'occhi e î carestii.
Cuccìa: pietanza a basi di ciriali, principalmenti 'ranu arrimuḍḍatu e vugghiutu mistu a ricotta duci, pistacchiu o canneḍḍa, cioccolatu a scagghi o cucuzza 'ngilippata, mieli o vinu cottu, o in virsioni salata 'ccû ciciri e favi. È 'nâ pietanza simbulu, da manciari ô postu di pani e pasta 'ppî unurari û miraculu rifiritu ô 13 dicèmmiru 1763[1] quannu un bastimentu caricu di 'ranu salvò â citàdi dâ nâ caristia. E poi giunsi un vasceḍḍu, e unu ancora, e autri tri bastimenti, a fami accussì fu dibillata.
Û patrociniu a Sarausa si cilibra puru â maju 'ppî via di n'autru fattu miraculusu, 'nâ quagghia 'ntrasìu 'n chiesa vulandu in circulu supra l'altari maggiuri. Quinni a prima duminica si fisteggia Santa Lucìa 'rî Quagghii.
Arancini, risu, panelli e cazzilli: a Palermu è una dî 'ḍḍî jiurnati chi si frji puru l'aria 'ppî divuzzioni versu â santa.
Û "baluḍḍu" o baluḍḍe, panuzzeḍḍu di farina di granu turcu, è cunsumatu a Barcillona Pizzaottu e 'ntâ Vaḍḍi dû Mela 'ppî cilibbrari a martiri, 'ccu carattiri 'ddivuzziunali, tradizziunali e pinitenziali.
'N sô unuri si urganizzanu cascaruni 'n occasioni dâ sô festa 'n vari parti dâ Sicilia.
Cronachi vinizziani
Purtati i riliqui 'ntâ Laguna 'ntô 1208 - dopu â quarta crociata - e vinnirati 'ntô primu mumentu 'ntâ chiesa di San Giorgiu Maggiuri.
Traslati 'ntô 1313 'ntâ chiesa di Santa Maria Annunziata 'ntô sistieri di Cannaregiu, dî 'ccâ furunu puttati 'ntâ nova chiesa sutta û titulu di Santa Lucia a ridossu dû Canal Grandi 'ntê 'mmidiati vicinanzi dû Ponti dî Scauzi.
 chiesa di Santa Lucia 'ntô 1444 passò sutta â giurisdizzioni dû vicinu cunventu dû Corpus Domini dill'Ordini duminicanu.
Costruzzioni di un munasteru fimminili didicatu all'Annunziata 'ppî riliggiusi dill'Ordini agostinianu, propriu di ciancu a chiesa unni Lucia ripusava.
'Ntô 1476, l'agostiniani da 'Nnunziata ottinniru â chiesa, 'mpegnandusi solennementi a cidiri û corpu dâ martiri ê duminicani dû Corpus Domini.
Î duminicani trafugarunu â riliquia prima dû jiornu stabbilutu, scatinandu û sdignu dî parrucchiani.
Intirvinni û Consigghiu dî Deci. Siccomu î duminicani si rifiutavunu di restituiri û corpu, fu ordinatu di murari i potti dû cunventu. Intimidite, restituirunu î riliquii e 'ppî risolviri â cuntisa fu stabilitu chi î riliggiusi agostiniani virsassiru ê cunsurelli duminicani 'nâ summa annuali di 40 ducati d'oru comu pazziali 'ndinnizzu.
Î riliquii ristarunu 'ntâ chiesa di Santa Lucia finu ô 1805 'ppî essire purtati a Sant'Andria dâ Zirada.
'Ntô 1806 a causa dâ sopprissioni napulionica, â chiesa fu chiusa ô cultu e 'ddimulita 'ntô 1860 'ppâ costruzzioni dâ nova stazzioni firruviaria.
'N seguitu û corpu fu novamenti trasfiruto pressu â chiesa di San Geremia, oggi dichiarata puru santuariu di Santa Lucia.
Un furtu fu attuatu 'ntô 1981 quannu 'nâ banda di dilinquenti fici irruzzioni 'n chiesa e puttò via â riliquia. Arritruvata dâ polizia un misi dopu, propriu â notti dû 13 dicèmmiru.
Viaggi 'n Sicilia
L'arrivu dî sacri spogghii a Sarausa avvinni 'ntô 2004 e 2014.
- 'Ppî l'annu giubbilari 2024:
- Santa Lucia tonna a Sarausa dô 14 ô 26 dicèmmiru;
- Û 26 e 27 furunu 'ntê matrici di Carlentini, 'ntô sarausanu e a Belpasso 'ntô catanisi. Il 28 a Acicatena;
- Dopu â traslazzioni 'n cattidrali a Catania dû 28 e 29, û rientru a Vinezzia.
Noti
- ↑ Giuseppe Capodieci, "Memorie di Santa Lucia".
