San Sebastián

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

San Sebastián (Donostia n euskera), ca havi na pupulazzioni di 183.090 abbitanti, è lu capulocu dâ pruvincia di Guipuzcoa, ntî Paisi Baschi.

Surgi avanti ô mari Cantabbricu, è travirsata dô ciumi Urumea e havi tri praji (Ondarreta, Zurriola, La Concha), câ fannu addivintari, nzèmmula ô so patrimoniu artisticu e architittonicu, na populari citati turistica. È videmma sedi viscuvili.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Nun si sapi cù cirtizza la data dâ sò funnazzioni. Li primi nutizzi scrivuti supra la citati sunnu chiddi di nu documentu (macari cunzidiratu farsu d'assai storici) dô 1074 unni si parra di nu monasteriu di San Sebastián, riggiutu di l'abbati Leyre e lu viscuvu di Pamplona. Vistu ca tannu a lu Regnu di Navarra sirvìa nu sboccu ô mari, ntonsi ntô 1180 lu reghi dâ Navarra Sancho lu Saggiu dicidìu di dunari a la citati di Donostia lu status di fuero e accussì fu funnata. Ntô 1200 tutta la pruvincia di Guipuzcoa s'arrennìu a lu reghi castigghianu Alfonso VIII, nimicu di Sancho lu Forti. Cu stu canciamentu la citati àppi subbitu na bona vita cummirciali e accuminzò a aviri nu rolu mpurtanti comu portu marittimu di lu novu regnu. Passannu lu tiempu, la citati addivintò videmma nu mpurtanti portu militari. Mmeci câ "Guerra di li 30 anni" e cu lu scoppiu di li àutri guerri cu la Francia, ntî siculi XV e XVI, vistu ca la Navarra puliticamenti (e pi mutivi dinàstici) era cchiù vicina a li francisi, San Sebastián pirdìu lu sò rolu di portu trainanti di la econumìa dâ riggiuni e fu sustituita nnî tratti marittimi cummirciali di Birbau. Ntô sèculu XVI, doppu nu granni e mpurtanti ncenniu di la fini di dû sèculu XV, San Sebastian addivintò nu bonu locu stratèggicu n vista di li novi assitti militari europei, accabbannu ergu di èssiri portu cummerciali e accuminzannu a èssiri na citati navali militari, roccaforti pi la risistenza cuntra li franzisi, li ulannisi e li ngrisi. Cu lu piriudu di li Reghi Cattulichi, la citati basca suffrìu pisantimenti sta situazzioni di cuntinu statu d'assediu. Lu status di citati furtificata curpìu assai nun aprirta a li traffichi cummirciali fu nu grossu chiummu ncapu a la sò econumìa. Chiossai, avemu a arricordari ca lu rolu di portu agghiri la Merica era di sempri di Sivigghia e praticamènti di nudd'àutra citati spagnola. Nzinu a lu 1662, annu d'acquisizzioni dû tìtulu di "ciudad", San Sebastian era cunzidirata na "villa". Chistu picchì, vistu la sò pusizzioni e la sò storia mai tranquilla, li nzidiamenti di òmini stàbbili avìanu statu assai laschi (li picca zoni risidinziali eranu chidda dû quarteri Anticu, la Parti Vecchia e la vaddi di lu ciumi Urumea).

Lijami di intra[cancia | cancia la surgenti]

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]