Va ô cuntinutu

San Giuvanni Galermu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di San Juvanni Galermu)
Chiesia di San Giuvanni Battista ntô centru dû quartieri.

San Giuvanni Galermu (o Galermu, comu vinìa chiamatu anticamenti) è nu quarteri di Catania. È misu (s'attrova) ntâ parti sittintriunali dû tirritòriu cumunali, a 310 metri s.l.m. e cunfina cu Gravina, Mascalucia, San Petru Clarenza e Mustarijancu. Ntâ mitati dô XIX sèculu l'abbitanti èranu na para di migghiara, appoi, cu la ntenza custruzzioni di casi populari e risidenziali fatta ntô XX sèculu, sunnu arrivati a chiossai di 16.000.

L'abbitanti urigginali (chiddi zoè pruvinenti dê famigghi d'antica urìggini dû paisi), chiàmanu li novi arrivati (urmai è cchiossai di trent'anni c'arrivaru) "i catanisi" , mentri ca iddi vènunu chiamati "sangiuvannisi".

Stu paisi s'attrova supra na cullina tra a muntagna e a chiana ri Catania. U nomu veni ddo Santu Patruni "San Giuanni Battista", a festa principali infatti iè n'do jionnu ddo santu vali a diri jionnu 24 ri giugnu unni s'accumincia a fari festa a matina e 6 ie si continua finu a notti tarda.

Nzinu ô 1821 fu nu casali c'appartinìa â nòbbili famigghia Gravina Valguarnera, accattatu ntô 1669 di Giròlamu Gravina, nzemi ô casali chiamatu "Prachi" (oggi Gravina) dû ginuvisi Giuvanni Andria Massa, ca vinnìa pi cuntu dâ "Curuna spagnola".
Appoi, cu la rifurma burbònica, addivintau cumuni autònumu nzinu ô 1926 quannu, pi dicretu reggiu, vinni nclubbatu ô capulocu.

Ntô 1669 vinni distruggiutu quasi tuttu di l'eruzzioni di l'Èttina e vinni appoi ricustruitu ntô stissu lucu.

La grutta preistòrica

[cancia | cancia lu còdici]

A San Giuvanni Galermu c'è na grutta misa ntô curtìgghiu dâ crèsia di San Giuvanni Battista (Patruni dû paisi) a via Calvàrio n°8; nta sta grutta la liggenna dici ca s'arrifuggiau San Giuvanni Battista e pâ festa paisana, addiventa locu di cultu e veni visitata dê fideli.
La grutta, anveci, pi li spiliòlochi è nu situ suttarraniu mpurtantìssimu pirchi è furmata di lavi preistòrichi. E' longa 96 metri, àuta 7 metri, làrica quarchi 10 metri e pi tuttu lu sò pircorsu lu disliveddu è di 7 metri. Quannu foru fatti li primi rilivamenti, foru attruvati pizzudda di ciràmica dû pirìudu dô Castellucciu.

Curiusitati

[cancia | cancia lu còdici]

La tradizzioni dici ca Sant'Àjta nascìu a "Galermu", mentri c'è cu dici ca idda è nativa di Palermu e ancora ora la chistioni di unn’è ca nascìu Santa’Àita nun s’ha chiurutu.