San Giuvanni Galermu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

San Giuvanni Galermu (o Galermu, comu vinìa chiamatu anticamenti) è nu quarteri di Catania. E' misu ntâ parti sittintriunali dû tirritòriu cumunali, a 310 metri s.l.m. e cunfina cu Gravina, Mascalucia, San Petru Clarenza e Mustarijancu. Ntâ mitati dô XIX sèculu l'abbitanti èranu na para di migghiara, oggi, cu la ntenza custruzzioni di casi populari e risidenziali fatta ntô XX sèculu, sunnu arrivati a chiossai di 16.000.

L'abbitanti urigginali (chiddi zoè pruvinenti dê famigghi d'antica urìggini dû paisi), chiàmanu li novi arrivati (urmai è cchiossai di trent'anni c'arrivaru) "i catanisi" , mentri ca iddi vènunu chiamati "sangiuvannisi".

Stòria[cancia | cancia la surgenti]

Nzinu ô 1821 fu nu casali c'appartinìa â nòbbili famigghia Gravina Valguarnera, accattatu ntô 1669 di Giròlamu Gravina, nzemi ô casali chiamatu "Prachi" (oggi Gravina) dû ginuvisi Giuvanni Andria Massa, ca vinnìa pi cuntu dâ "Curuna spagnola".
Appoi, cu la rifurma burbònica, addivintau cumuni autònumu nzinu ô 1926 quannu, pi dicretu reggiu, vinni nclubbatu ô capulocu.

Ntô 1669 vinni distruggiutu quasi tuttu di l'eruzzioni di l'Èttina e vinni appoi ricustruitu ntô stissu lucu.

La grutta preistòrica[cancia | cancia la surgenti]

A San Giuvanni Galermu c'è na grutta misa ntô curtìgghiu dâ crèsia di San Giuvanni Battista (Patruni dû paisi) a via Calvàrio n°8; nta sta grutta la liggenna dici ca s'arrifuggiau San Giuvanni Battista e pâ festa paisana, addiventa locu di cultu e veni visitata dê fideli.
La grutta, anveci, pi li spiliòlochi è nu situ suttarraniu mpurtantìssimu pirchi è furmata di lavi preistòrichi. E' longa 96 metri, àuta 7 metri, làrica quarchi 10 metri e pi tuttu lu sò pircorsu lu disliveddu è di 7 metri. Quannu foru fatti li primi rilivamenti, foru attruvati pizzudda di ciràmica dû pirìudu dô Castellucciu.

Curiusitati[cancia | cancia la surgenti]

La tradizzioni dici ca Sant'Àjta nascìu a "Galermu", mentri c'è cu dici ca idda è nativa di Palermu e ancora ora la chistioni di unn’è ca nascìu Santa’Àita nun s’ha chiurutu.