San Franciscu d'Assisi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Tavula di Giotto ( 1300 ) no Museu du Louvre a Pariggi

Franciscu (nomu di nascita Giuvanni Bernarduni; Assisi PG, 1181 – Assisi (PG) 3 di uttùviru 1226) è un Santu viniratu da Cresia Cattolica.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Figghiu di Petru Bernarduni di Muricuni e di Pica Bourlemont, fu vattiatu cu nomi di Giuvanni, ma lu patri, ca facìa lu cummercianti di panni francischi lu chiamò Franciscu. Ntô 1199 ci fu a guerra civili a Assisi e tanti famighi si ni jeru a Peruggia. Franciscu facìa na vita spinsirata; studiò u latinu, u vulgari, a musica e u pruvenzali. Duranti a guerra fu fattu prigiunieru e riturnò a sò casa malatu. A Spuletu ebbi n’apparizioni du Signuri e quannu ‘ncuntrò un lebbrosu u vasò. L’amici dicìanu ca era addintatu pazzu, u patri era delusu, specialmenti quannu Franciscu vinnìu tutti i robbi da putìa du patri e purtò i picciuli o parrinu di San Damianu.
Ccà ebbi nautra visioni e ntisi na vuci chi dicìa: “ Franciscu, va ripara a me casa ca sta ghjennu ‘n ruvina”. Davati o Viscuvu di assisi si spugghiò puru di sò robbi, curò i malati di lebbra a Gubbiu unni ci fu u ‘ncontru cu un lupu ca ammansìu. Accuminciò a riparari a Crisiedda di San Damianu, di San Petru da Spina e di Santa Maria di l’Ancili. Zoccu facìa u fici junciri cu Bernardu di Quintavalli, Petru Cattani, Egidiu e Filippu Longu. Si nni jeru nà chiana di Assisi e si visteru di una tonaca fatta di pezzi di robba. Ntô 1209 scrissi a Regula e si fici arriciviri du Papa ‘Nnuccenzu III ca l’appruvò a vuci. Accuminciaru i cuntatti cu Chiara di Assisi, ca fu vistuta comu iddi pi dari principiu all’Ordini di Poviri Dami di San Damianu, ca doppu a sò morti fori chiamati Clarissi. Papa Onoriu cuncidiu a Franciscu a ‘Ndulgenzia da Purziuncula, ca era a Crisiedda di Santa Maria di l’Ancili. U Cunti Urlandu di Chiusi arrialò a Franciscu a muntagna da Verna e ddocu arricivìu i stìmmati da Passioni. O sèguitu di Cruciati partìu pa Terrasanta e ju na l’Eggittu nò sultanu Melek el-Kamel. Na pocu di cumpagni foru ammazzati nò Maroccu. Turnatu a Assisi accuminciò a pridicari u Vangelu pi tutta l’Italia e a Funti Palummu (RI) scrissi na nova Regula appruvata du Papa Onoriu III. A Grecciu (PG) nò Natali du 1223 fici u primu Prisepiu. Ebbi prublemi di vista e arricivìu i curi di Chiara e di sò surelli a San Damianu. Ccà scrissi u Canticu di Criaturi, opra di àvuta spiritualitati, cu granni umilitati. Si fici purtari a Purziuncula e murìu a sira du 3 Uttuviri 1226.
Doppu du anni è fattu Santu du Cardinali Ugulinu, ca è addivintatu u Papa Grigoriu IX. Fu dichiaratu Patronu d’Italia du Papa Piu XII u 18 Jugnu 1939. A festa è u 4 di uttuviru.

I Riliquii[cancia | cancia la surgenti]

U Corpu è na Cripta da Basilica inferiuri a Assisi; tantissimi Riliquii sunnu diffusi na tuttu u munnu.

Bibbliografia[cancia | cancia la surgenti]

Santu Bonavintura Vita di san Francesco Legenda major San Paolo Edizioni, 2009.

Liami[cancia | cancia la surgenti]