San Filareti di Palermu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Sant’Elia e Filaretu nta na cona du Munasteriu Ortudossu di Siminara( RC ), 2005

Filippu (accussì si chiamava prima di addivintari munacu) nasciu n Palermu ntô 1020 e secunnu àutri scrittura ntâ zona di Demenna (Valli Dèmoni) macari di patri e matri calabbrisi. Criscìu nta n'ammienti maumittanu ma era cristianu e quannu àppi 18 anni si nni jìu n Calabbria, a Sinopuli. A 25 anni partìu pi la pruvincia di Reggiu Calabbria, di sempri terra di munachi. Lu superiuri di lu cummentu lu chiamò "Filarete", zoè "piscaturi" e fu lu sò maistru spirituali. Purtava a pasculari li crapi e appoi ci dunaru nu tirrenu unni si fici la casa. Arrialava a li puireddi li frutti dû sò travagghiu e si dici ca era amatu di tutti pi zoccu facìa. Ntâ sò vita àppi assai tribbulazzioni e duru travagghiu; malatu p'assai tempu murìu lu 6 di aprili 1070, quannu avìa cinquant'anni. Fu sippillutu nta la cresia du cummentu funnatu di S. Elia di Enna supra lu Munti Aulinas vicinu a Siminara; òi la cresia è ntitulata a tutti e dui li santi. La sò festa è lu 6 di aprili, videmma pi li cristiani Ortodossi. Lu cardinali Giannittinu Doria (1608-1642) lu fici scriviri puru nti lu calinnariu palirmitanu. N Siminara (Reggiu Calabria) nta la cresia dâ Madonna di Puireddi cci sunnu lu vrazzu e la testa, sarbati n dui riliquari d'argentu. Ntô 1703 la Cattiddrali di Palermu arriniscìa a aviri nu vrazzu arrialatu di lu ginirali di l'Urdini di li Basiliani. Si cilibbrò n Palermu nzinu a lu 1958.

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]