Robert Trewhella

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Robert Trewhella (Ludgvan 1830[1] - Catania 6 febb. 1909[2]) canusciutu macari comu u cavaleri Trivella fu ngigneri e appartaturi, custruttori di firruvìi e unu dê cchiù mpurtanti mprindituri di la Sicilia urientali.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Robert nascìu a Ludgvan ntâ Cornuvagghia e pari ca la sô famigghia -Trewhella- fussi canusciuta comu fabbricanti di matiriali ppâ Ferruvìa. Trewhella parissi ca arrivàu a Catania ntô 1860 ô sècutu di Garibardi, quannu 'n sicilia arrivaru l'àutri nnustriali nglisi. Trewhella si diticàu ntê primi tempi dâ sò vinuta 'n Sicilia, a fari scavari lu sùrfuru: s'accattau mineri e àutri li pigghiàu comu cabbillotu nta tutta la Sicilia urientali (chiossai ntâ Pruvincia di Enna) e macari ntâ zona di Lircara. Appoi custruìu raffinirìi di sùrfuru e fàbbrichi di surfatu di carbòniu e dirivati varî ntâ zona catanisi dâ Plàja e di l'Ògnina (la fàbbrica cchiù canusciuta fu l'Insulare) . Di sti fàbbrichi oggi arristàru sulu li strutturi e li cimineri. Ma Trewhella non si firmau ddocu: oltri a lu sùrfuru e a li firruvìi, fu armaturi, sinzali finanziàriu, prupritàriu tirreru di agrumeti ntâ Chiana di Catania e di granni arberghi comu a l'Excelsiur di Palermu.

Nta lu sitturi ferruviàriu participau a diversi òpiri: misi supra la "Sucità siciliana di pubblichi travagghi", si fici finanziari di la Caisse de subventions et annuités Gouvernementales, Provinciales et Comunales di Bruxelles, e costruìu la Ferruvìa Circumetnea; ppi cuntu di la Narrow Gadge Railwais Company Sicily di Londra, fici la Ferruvìa Palermu-Curliuni-San Carru; appoi rializzau 'n sub-appàrtu la tratta Liunforti-Villarosa di la mpurtanti Ferruvìa Palermu-Catania e àutri lìnii di ntiressi "miniràriu", tra di cui la tranvìa tra li malazzeni Cuticchi a Raddusa scalu e li sò mineri di sùrfuru a Santu Austinu, vicinu a la stazzioni di Dittàinu.
Trewhella facìa parti di la chiesia valdisi dô sò tempu ca avìa a Catania la crèsia â via Naumachìa, vicinu a la cintralissima via Garibardi unni c'era lu sô palazzu (palazzu Trewhella) ca ancora aoggi c'è a lu nùmmiru 97, unni murìu ntô 1909.

Bibbliugrafia[cancia | cancia la surgenti]

  1. Re: Robert Trewhella, b 1836 - Zennor
  2. [1]
  • Giuseppe Barone, Le vie del Mezzogiorno: storia e scenari
  • Giuseppe Giarrizzo. Catania. Bari, Editori Laterza, 1986 ISBN 88-420-2786-3
  • AA.VV.. Imprese e capitali stranieri a Catania fra '800 e '900. Catania, Archivio di Stato, 1998 (Versione on-line qui)