RNA

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Struttura duplex di l'acidu ribbunucleicu.

L'àcitu ribbunucleicu (RNA) è n'àcitu nuclèicu ca cunteni li nfurmazzioni nicissarî pâ biosìntisi dî prutiìni.

Struttura primaria[cancia | cancia la surgenti]

Lu RNA è fattu di na catina di ribosiu e fusfatu arrunzati pû liami fosfodiestericu. Lu munòmiru di base chi furma lu RNA si dici nucleotidu; chiddi ca s'attròvanu di sòlitu sunnu uridinamonufusfatu (UMP), citosinamonufusfatu (CMP), adenosinamonufusfatu (AMP), guanidinamonufusfatu (GMP); comu li munòmiri, AMP e GMP, o megghiu li rispettivi reagenti chi ci vonnu pâ sintisi dô RNA (ATP, GTP), sunnu puru compusti a granni cuntinutu energeticu, chi servunu â cèllula pi campari.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]