Puema

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Nu puema è nu longu cumpunimentu littirariu n versi, di carattiri narrativu o didascàlicu, assai voti tagghiatu n cchiù parti pi la nutìuli estinsiuni. Videmma cu stu terminu si ntenni nu gèniru littirariu ca cumprenni diffirenti tipi di puema, nti l'accizzioni francisa videmma cumpunimenti lirici cchiù nichi e curti o puru nu stili musicali ntisu comu puema sinfònicu.

Etimuluggìa[cancia | cancia la surgenti]

La palora veni dâ lingua greca antica di lu verbu "ποιέω" (poièo), anticamenti poèmati, a diri "fari".

Struttura narrativa dû puema classicu[cancia | cancia la surgenti]

Li puemi classici sècunu assai voti nu schema cumuni o, megghiu, hannu elimenti assai similari ntra di iddi:

  • lu puema accumincia spissu cu nu "pruemiu", a diri na particulari ntruduzzioni a lu cantu ca usa a li voti na mètrica diffirenti sparti a lu restu dû puema (ntî puemi greci sirvìa a addumannari ajutu a li musi);
  • lu narraturi è casi sempri unniscenti, a diri sapi tuttu di la cumpusizzioni cumprisu lu svorgimentu futuru di li fatti narrativi;
  • lu prutagunista è casi sempri n'erui valurusu e forti ca vivi avvinturi di variu gèniru, nzèmmula a àutri pirsunaggi ca l'ajutanu;
  • lu puema accabba cu lu cumpimentu di na missiuni pi parti di l'erui o videmma cu l'arricampata a casa o a na cunnizzioni di equilibbriu o di priu di l'erui (l'accussiddittu "nòstos").

Temi principali[cancia | cancia la surgenti]

Lu puema n ginirali è accussì longu ca li temi trattai sunnu na nfinitati. Pirò n chiddi classici putemu asciari nu sustratu timaticu cumuni unni si hannu:

  • lu viaggiu, ntisu comu nicissariu tampasiari (cchiù o menu mitaforicu) di li prutagunisti p'agghicari a na megghiu cunnizzioni di vita;
  • la guerra, ntisa comu iventu nicissariu p'accuminzari la storia e comu sfunnu tràggicu unni li prutagunisti dunanu lu megghiu di iddi (secunnu li vecchi puemi greci comu l'Odissia o l'Iliadi, aspunzati di valuri guerreri di l'èbbica);
  • l'amuri, ntisu comu puntu d'agghicata supremu pi lu prutagunista e comu dd'elimentu dâ vita ca arrinesci a junciri tuttu e tutti, puru ntâ guerra (è videmma prisenti n àutri gèniri littirari);
  • la morti, ntisa comu forza ca distruggi li cchiù semprici lijami familiari e amicali o comu fatu nivitàbbili o puru comu sfunnu unni ammentari la storia.

Tipi di puema[cancia | cancia la surgenti]

Asciamu ntû panurama littirariu vari tipi di puema ca si distingunu, pi argumenti o temi trattati, n:

Lijami nterni[cancia | cancia la surgenti]

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]