Va ô cuntinutu

Hippopotamus amphibius

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Popòtamu)


Hippopotamus amphibius

Classificazzioni scintìfica
Duminiu:Eukaryota
Suprafilu:Deuterostomia
Filu:Chordata
Suttafilu:Vertebrata
Nfrafilu:Gnathostomata
Supraclassi:Tetrapoda
Classi:Mammalia
Suttaclassi:Theria
Nfraclassi:Eutheria
Supraòrdini:Laurasiathera
Òrdini:Artiodactyla
Famigghia:Hippopotamidae
Gèniri:Hippopotamus
Speci:Hippopotamus amphibius
Linnaeus, 1758

Hippoptamus amphibius, canusciutu 'n sicilianu comu pupòtamu, è nu mammìfiru africanu dâ famigghia Hippopotamidae.

Hippopotamus è na furma latinizzata dû grecu anticu ἱπποπόταμος, hippopótamos ("cavaḍḍu di ciumi"): ἵππος híppos, "cavaḍḍu" e ποταμός, pótamos, "ciumi". U nomu dâ speci, amphibius è na furma latinizzata sempri dû grecu anticu ἀμφίβιος, amphíbios "ca fa na vita duppia".

Carattirìstichi

[cancia | cancia lu còdici]

U pupòtamu s'arricanusci pû corpu grossu, i jammi curti e e na testa assai granni, cû mussu ca si rapi nta na vucca china di denti. A peḍḍi è tritrigna e quasi senza pila, di culuri griggiu-azzolu, cu banni rosa ntornu all'occhi e all'aricchi.

U pupòtamu jetta dâ peḍḍi na sustanza ugghiusa e russigna, chiamata "sudura di sangu" ca pruteggi l'armalu dû suli e dî batteri.

I màsculi granni ponnu tuccari 1500-1800 kg, mentri i fìmmini sunnu na piccareḍḍa cchiù nichi.

Habitat e distribbuzzioni

[cancia | cancia lu còdici]

I pupòtami s'attròvanu ntê ciumi e ntê lachi di l'Àfrica subsahariana. Stannu quasi tuttu u jornu abbuḍḍati nta l'acqua pi rifriscàrisi e pi prutèggiri a peḍḍi.

Nèscinu câ notti pi manciari l'erba.

Cumpurtamentu e dieta

[cancia | cancia lu còdici]

Puru ca pàrinu nchiappati, pû veru st'armali sunnu assai àggili, sia ntâ terra ca nta l'acqua. Ponnu trattèniri u ciatu pi diversi minuti caminannu ntô funnu di l'acqua. Supra â terra ponnu cùrriri nzinu a 30 km/h puru si pi picca tempu.

Màncianu suprattuttu erba.

Ripruduzzioni

[cancia | cancia lu còdici]

U pirìudu dâ ripruduzzioni cancia a sicunna dâ zona. Di sòlitu, i pupòtami si accùcchianu nta l'acqua e doppu 8 misi nasci u nicu, già capaci di natari. A fìmmina accatta un picciriḍḍu â vota ca aḍḍatta p'ammeri un annu.

U pupòtamu è cunziddiratu n'armalu a rìsicu, suprattuttu pi curpa dâ caccia e dâ pèrdita di l'habitat naturali.