Pentagramma/Calabbrisi-Parmi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu n calabbrisi di Parmi (RC), si stai circannu l'artìculu scrittu n sicilianu standard vidi Pentagramma.


Û Pentagramma (dô grecu penta, cincu e gramma, lìnia) èsti û rigu musicali aundi s'ascrivinu i nota. 'A sò evoluzzioni parte dô IX secolu d.C. cu' passaggiu dâ notazione adiastematica.

Û pentagramma èsti faciutu cu cincu linî paralleli e quattru spazi 'ntr'i linî. I linî e i spazi si cuntanu dô vasciu ò gatu.

Û pentagramma poti essìri:

  • Semprici - vuce umana e pe' tutti i strumenti musicali î limitata estensiuni fonica, comu l'archi e i fhiati ecc., pî quali 'a gamma (scala o estensiuni) avrazza o û rigistru acutu o cintrali o vasciu;
  • Doppiu - formatu î 'ddu pentagrammi semprici uniti î 'na graffa, usatu pô chianuforti, l'arpa, l'harmonium e 'a celesta 'noltri, pirmettinu î distinguìri i soni produciuti dâ manu destra (rigo superiori) e chiddi produciuti dâ manu sinistra (rigo inferiuri);
  • Triplu - [organu (musica)|organu]], due pentagrammi pâ tastiera e nu pentagramma pî nota gravi 'ffidati â pedaliera;
  • Multiplo - Complessi strumentali, vocali strumentali e orchestra.