Oligarchìa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

L'oligarchìa è lu guvernu dî picca, nnû passatu era nu sistema pulìticu tantu usatu. Nfatti spissu chiddi ca guvirnàvanu èranu li picca nòbbili dâ città o dâ nazzioni, mentri lu restu dâ pupulazzioni nun avìa nuddu putiri.

Ancora oggi, l'oligarchìa, nta tantissimi nazziuni, è mascarata nta cuverni ca s'addifinìsciunu dimucràtici; la diffirenza tra lu passatu e oggi, cunzisti ntô fattu ca apprima lu cuvernu dê picca era palesi, mentri ca oggi ssu tipu di cuvernu è ammucciatu: a li pupulazzioni si ci duna l'illusioni d'aviri lu puteri cû votu di canciari, si voli, li cosi, ma ô spissu li canditati a l'alizzioni sunnu addisignati di li stissi òmini ca ditènunu lu puteri, senza nudda àutra artinativa.

Ci sunnu oggi ntô munnu tantissimi puteri oligàrchici, ca cuincìdunu quasi sempri chê puteri ecunòmichi: murtinazziunali, pitruleri, fabbricanti d'armi, mafiusi nazziunali e ntirnazziunali. Ssi puteri ecunòmichi, pi mezzu di tantissimi òmini pulìtichi misi ô libbru pava, cumànnunu lu munnu.

L'oligarchìa ca s'havi oggi è assai cchiù piriculusa e dannusa di chidda d'ajeri, picchì mentri ca ajeri c'eranu tanti puteri oligàrchici, ma spartuti nta li diversi riggiuni o nazziuni, chidda di oggi è anveci n'oligarchìa tinuta di cchiù picca cristiani dû passatu (cchiù cuncintrata), ma ca s'astenni pi tuttu lu munnu (cu nu termini assai usatu oggi, putemu diri ca s'agglubbalizzau).