Octave Mirbeau

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Octave Mirbeau

Octave Mirbeau (1848-1917) è nu giurnalista e scritturi francisi. E' cèlibbri pi li sò romanzi, Le Jardin des supplices (1899) e Le Journal d'une femme de chambre (1900).

Vita[cancia | cancia la surgenti]

Uomu di littri ‘mpignatu, Octave Mirbeau scrissa romanzi, cunti, opiri tiatrali e fu macari giornalista e criticu d’arti. Nasciu a Trévières (Calvados) nò 1848 e muriu a Parigi nò 1917. Figghiu di miedicu, crisciu a Rémalard (Orna) e studiau nò colleggiu dè Gesuiti di Vannes. Duoppu u diploma, stetta tra Parigi, unni studiava liggi, e Rémalard, unni addivintau nutaru. Duranti a guerra do 1870 fu nò riggimentu di l’Orna e appò ficia u segretariu pì u deputatu Henri Dugué ; accussì accuminciau a scriviri di politica. Nò 1874 accuminciau a scriviri di arti e a partiri dò 1881 pubblicau nà puocu di romanzi e cunti cù nomi ca si nvintava. Duoppu aviri scrittu a favuri di Napuliuni e dà destra, fu libero di scriviri pì addifenniri i so ideali a livellu eticu e esteticu né giurnali chiù ‘mportanti da so epoca. Nò 1887 si maritau cù Alice Regnault, ca avia statu nà attrici e ndo 1886 accuminciau a pubblicari romanzi cò so veru nomi.

Fu anarchico, contru a monarchia, a favuri da libertà e addifinniu Dreyfus. Nò 1905 fu a fauri dà rivoluzioni dà Russia e duranti a prima guerra mondiali fu malatu e tantu afflittu ca addivintau ‘ncapaci di scriviri.

Òpiri[cancia | cancia la surgenti]

Romanzi[cancia | cancia la surgenti]

  • Le Calvaire (U Calvariu) (1886).
  • L'Abbé Jules (Don Giuliu) (1888).
  • Sébastien Roch (1890).
  • Dans le ciel (Nò cielu) (1892-1893).
  • Le Jardin des supplices (U giardinu dè peni) (1899).
  • Le Journal d'une femme de chambre (U diariu di nà criata) (1900).
  • Les 21 jours d'un neurasthénique (I 21 iorna di nù spustatu) (1901).
  • La 628-E8 (A machina 628-E8) (1907)
  • Dingo (U cani Dingo).
  • Un gentilhomme (1919).

Tiatru[cancia | cancia la surgenti]

  • Les Mauvais bergers (I mala picurari) (1897).
  • Les affaires sont les affaires (L’affari su l’affari) (1903).
  • Farces et moralités (Farsi e moralità) (1904).
  • Le Foyer (U fucularu) (1908).

Cunti[cancia | cancia la surgenti]

  • La Pipe de cidre (A vutti di sidru) (1920).
  • Contes cruels (Cunti crudeli) (1990).
  • Contes drôles (Cunti spiritusi) (1995).
  • Mémoire pour un avocat (Appunti pì n’avvocatu) (2005).

Critica d'arti[cancia | cancia la surgenti]

  • Combats esthétiques (Battagghi pì l’estetica) (1993).
  • Combats littéraires (Battagghi pà litteratura) (2006).

Scritti di pulitica[cancia | cancia la surgenti]

  • La Grève des électeurs (U sciopiru dè vutanti) (1888).
  • Combats politiques (Battagghi pà pulitica) (1990).
  • L'Affaire Dreyfus (L’affari Dreyfus) (1991).
  • Lettres de l'Inde (I littri di L’India) (1993).
  • L'Amour de la femme vénale (L’amuri dà fimmina venali) (1994).
  • Chroniques du Diable (Cronichi do diavulu) (1995).

Currispunnenza[cancia | cancia la surgenti]

  • Lettres à Alfred Bansard des Bois (Littri a Alfred Bansard des Bois) (1989).
  • Currispunnenza cù Auguste Rodin (1988), Claude Monet (1990), Camille Pissarro (1990), Jules Huret (2009).

Liami esterni[cancia | cancia la surgenti]