Neulibbirismu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu neulibbirismu è na duttrina pulitica e ecunòmica ca si basa supra lu libbirismu applicatu ntra li scanci e li rilazzioni tra li nazzioni. Li basi sunnu la cancillazzioni di ogni ntirventu statali, la privatizzazzioni dî sucità statali, l'abuluzzioni dî limitazzioni ê mpurtazzioni (tassi di dugana), e comu nti lu libbiralismu, la faurizzazzioni e lu ncuraggiamentu dâ libbira mprisa.

Stu tipu di pulitica fu favurizzata a pàrtiri di l'anni '80 cu Ronald Reagan e Margaret Thatcher, ca all'èbbica l'attuaru ntê Stati Uniti e n Gran Britagna.

Li sustinitura di stu tipu di pulìtica ecunòmica sunnu cunvinti ca garantisci na crescita dû PIL e n'arricchimentu ginirali nun sulu dî classi àuti, ma puru dâ classi media e cchiù n ginirali di tutta la ucità.

Na currenti di pinseru cchiù critica susteni ô cuntrariu ca lu neulibbirismu purtau â fini dû XX sèculu a cchiussai di disparità tra li classi suciali, cu li ricchi ca addivintaru cchiù ricchi e cu la marginalizzzazzioni dî classi cchiù pòviri. Li multinazziunali s'arriccheru sempri cchiossai e li disparità crisceru puru a liveddu munniali tra li paisi ricchi e li paisi pòviri.