Moresnet

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Bannera nfurmali di Moresnet (1883)

Moresnet o Moresnet Niutrali era, dû 1816 ô 1919, nu statu europeu nichissimu di 3,5 km² chi asistìu sulu picchì li dui stati vicini nun pòttiru vèniri a n'accordu di cui l'avissi a pussèdiri. Pirciò, dicideru di fàrilu un tirritoriu niutrali unni tutti dui putìanu cuntrullallu nzèmmula. S'attruvava a circa 7 km sud-ovest di Aquisgrana (Aachen), drittamenti ô sud dunni li cunfini di Girmania, Belgiu e Olanda si ncòntranu supra lu ciumi Vaalserberg.

Chiana[cancia | cancia la surgenti]

Locu e cunturni di Moresnet Niutrali. Clicca pi ngrannirila.

Duranti lu Cungressu di Vienna1815 la mappa eurupea era abbastanti ridisignata p'accummudari lu novu bilanzu di putiri. Unu di sti riordini fu tra lu novu Regnu Unitu di paisi vasci e Prussia. Pâ maggiuranza di casi, li dui partiti eranu d'accordu di quali cunfini si trattava, picchì, cchiù o menu eranu sempri li vecchi cunfini. Ma ngiru Moresnet cc'era un prublema. Tra li paisi di Moresnet e Neu-Moresnet, si truvava la minera di zincu di Vieille Montagne ('n Francisi) / Altenberg ('n Tudiscu). Tutti dui vulianu ca sta ricchizza appartinissi a lu sò tirritoriu e ntô 1816 nni si fici un cumprimissu: lu paisi di Moresnet stissu addivintava Olandisi, Neu-Moresnet addivintava na parti Prussiana e la minera e lu villaggiu di Kelmis (La Calamine) attornu a iddu avissi addivintatu, nta lu mentri, tirritoriu niutrali cu tutti dui li nazzioni a stabbiliri nzemmula n'amministrazzioni nta lu stissu tirritoriu.

Lu tirritoriu novu avia na forma di triangulu. A la parti di sutta cc'era la strata principali tra Aachen e Liège. La minera era misa propriu a nord di sta strata. Sparti du lini dritti iavanu a nord facennusi sempri cchiù vicini l'una a l'autra nzinu a iuncisi finarmenti supra lu Vaalserberg. Quannu lu Belgiu pigghiau la sò nnipinnenza di l'Olanda ntô 1830 la terra ô latu olandisi vinia sutta l'amminstrazzioni belgia e pirciò, addivintaru co-amminstratura, puru siddu l'olandisi nun lassaru iri Moresnet nsenzu furmali. Di prima lu tirritoriu vinni cuvirnatu di dui cummissari riali, unu d'ogni latu, ma cchiù doppu Moresnet riciviu cchiû libbirtà amminstrativa quannu vinniru misi lu sinnacu e lu cunzigghiu di li dici membri, cu lu sinnacu capu di statu appuntatu di li dui cummissari.

La vita a Moresnet Niutrali vinni duminata dâ minera di zincu comu la ndustria cchiù granni, chi attraìa assai upiraî dî paisi vicini, cchiù dd la pupulazzioni origginali, ma sta summa nun era mai cchiù granni di 3000. Essiri tirritoriu niutrali appi quarchi avvantaggiu. P'asempiu: li tassi vasci, nenti duana di paisi vicini e prezzi vasci pi tanta roba. Assai sirvizzi, comu lu sirvizziu pustali, fôru spartuti tra Belgiu e Prussia ('n modu simili a Andorra). La pupulazzioni niutrali potti scegghiri a quali milizia e sistema di giustizzia vulianu appartiniri. Nu svantaggiu di sta situazzioni fu lu fattu ca lu populu di Moresnet vinni cunsidiratu senza statu e nun pottiru aviri na forza militari d'iddi stissi.

Dicadenza[cancia | cancia la surgenti]

Quannu nta minera nun cci fu cchiù minirali nta lu 1885, cuminciaru a nasciri dubbi supra la supravvivenza di Moresnet Niutrali. Tanti idei foru avanzati pi stabbiliri Moresnet comu na entità cchiù nnipinnenti, tra li quali c'era l'idia d'un casino e un sirvizziu pustali cu li sò propri francubulliand, anchi si sta urtima idia vinni riggittata di lu cuvernu lucali. L'inizziativa cchiu rimarcabili vinni di lu Dr. Wilhelm Molly, c'avia 'n testa di fari di Moresnet lu primu statu di lu munnu di lingua Esperantu, chiamatu Amikejo ("postu d'amicizia"). L'innu nazziunali prupostu era 'n lingua Esperanta marcia di lu stissu nomu. comunqui, lu tempu stava scadennu pi ddu nicu tirritoriu. Nè lu Belgiu nè la Prussia avianu mai ninunziatu a la patrunanza di lu tirritoriu e versu lu 1900 la Prussia 'n particulari stava pigghiannu nu fari cchiù aggrissivu versu lu tirritoriu e fu accusata di sabbutaggiu e di mpidiri lu prucessu amministrativu pi furzari la situazzioni. Ntô 1914 duranti la Prima guerra mundiali la girmania accupò lu Belgiu e li tudischi si mpatruneru di Moresnet nta lu 1915. Moresnet nun era cchiù niutrali.

Lu doppu guerra cu lu Trattatu Versailles di lu 1919 assistimò la situazzioni cu na "niutralità timpurania" stabbiluta un cintinaru d'anni prima quannu fu dicidutu ca lu Moresnet avissi divintatu parti di lu Belgiu. Li Tudischi pi picca tempu si pigghiaru arreri lu tirritoriu duranti la secunna guerra munniali, ma fu arreri datu a lu Belgiu nta lu 1944. Lu tirritoriu asisti ancora, nta un certu modu, sutta la municipalità di Kelmis/La Calamine nta li Cantuna di l'est di lu Belgiu.

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2006

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina