Montezzuma

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Montezzuma II (Tenochtitlán, attuali Citati dû Mèxicu 1466-1520) fu nu sovranu aztecu, l'ultimu ru Messicu indipendenti pre-ispanicu.

na stampa du Ritrattu de Montezzuma

Regnò du 1502 allu 1520. All'arrivu de Hernán Cortés, cridiandu ca u Conquistador eredi a rincarnazione du Quetzalcoatl (vista l'armatura simile all'uccello sacro aztecu), tentò de se arringrazziare cu iddu cu doni e concessioni, finu a quandu i sudditi stessi s'arribbellarono. Nun si sapi si è statu ammazzatu di spagnoli o di nu suddito.

U Numi[cancia | cancia la surgenti]

Montezzuma II jè canousciutu chiù comunementi cumu Montezzuma: attuarmenti lu numaru si usadi ppe distinguerlu di l'omonimu sua, puru iddu imperatori, Motecuhzoma I, ca li cronisti indiggeni chiamavanu puru Huehuemoctezuma, ossia Montezuma u viacchiu.

Ntà lingua spagnola lu numi jè Moctezuma. Lu numi in lingua nahuatl jè Motecuhzoma, e si pronunzia Mo-tek-w-zo-ma, ca significadi "chiddu ca divente sovranu ccu raggia". Dirive da mo, possessivu n terza pirzona, tecuhtli, ca significadi "signori" e zoma, cioè "annerbatu".

Ntà lingua nahuatl li dò numi su ben distinti: Montezuma I jera Motecuhzoma Ilhuicamina e Montezuma II, Motecuhzoma Xocoyotzin. Lu primu di dò numi significa "uamminu sulu ca lance na freccia versu u cialu"; Xocoyotzin significa "juvani degnu d'onori", e si pronuncia Cho-co-yot-sin (mentre Xocoyotl significa sempricementi "lu juvani").