Mistritta

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Mistritta
Muttu: imperialis civitas Amastræ
Nomu ufficiali: Mistretta
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Missina (ME)
Cuurdinati: 37°55'47.46"N, 14°21'46.33"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 126 km²
Abbitanti: 5.374
Dinzitati: 44 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Capizzi, Carunìa, Castidduzzu, Cirami (EN), Motta d'Affermu, Nicusia (EN), Pitiniu, Riitanu, Santu Stefinu di Camastra
CAP: 98073
Prifissu telefònicu: +0921
Situ ufficiali: http://www.comune.mistretta.me.it


Mistretta è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. É ditta "citati mperiali" a l'accuminzagghia di l'èbbica midievali e puremma "Capitali dî Nebbrodi".

Abbitata già re Siculi e forsi re Cartagginisi, i Ggreci arrivaru 600 anni prima ru Signuri, forsi quannu stavanu jennu a mpussissarisi ra terra unni ficiru Imera. Fu pigghjiata ca forza ri li Rrumani 258 anni prima ri l'arrivu ru Signuri, e cu iddhi arrisurgiu comu "civitas decumana". Battia sordi, forsi puri prima ri Rrumani ca scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ e certamenti ruoppu cu chidda ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ. U cuozzu ra muntagna i Misretta avia a funzioni ri faru e a citati era alleata cu Αlesa,Erbita e Calatti contra i genti tinti ca vinianu ru mari, ca stirminaru sutta u cumannu i Caniniu Niuru. A Misretta passava na mportanti srata rrumana unni si carriava lu furmientu, ca partiennu r'Alesa arrivava a Sanfulippu r'Aggira pi gghjiri a Catania. Fu pigghjiata ri Greci Bizzantini,ri Sarracini, nto 1100 re Normanni e addivintau purtintusa cu Federicu II. Ruoppu i Vespri Siggiliani ottinni cu l'Araunisi a ddemanialitati addifinitiva e u titulu ri citati. Nto 1630 fu vinnuta o principi Castelli, ma i misrittisi s'arribbillaru e pajaru lu tribbutu p'accattarisi arrieri a libbirtà. Crisciu assae nto '700 e nto 1812 addivintau cui Borbone capuluochiru. Fatta l'Italia vinni nstituiutu u tribbunali, arrinnovatu u carciri e funnate la suttaprefettura e li supiriuri. Nta l'ebbica fascista u Dduce mannau u prefettu Mori ca sdirriniau li mafiusi e cu senaturi Di Giorgio la si vulia fari capuluochiru i pruvincia la m'portanza c'avia. Ruoppu a verra, nto '67 ci fu tirrimotu, i casi carieru e i Misrittisi scapparu e accuminciau l'emicrazzioni pu nord. Ri tannu a citati si sdivaca e purtroppu sta pirdiennu a 'mportanza gluriusa ri li tiempi antichi.

Lu prutitturi è Sammastianu (San Sebastiano in talianu), u santu ca curri. La sà festa è ntô 18 d'austu quannu s'arricampanu tutti i mmigrati.

N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni c'è a Madonna e videmma i gisanti, statui di cartapista ca abballanu du juornu prima nzinô a matina duoppu.

I puosti chi mpurtanti su:

  • A Matrici, u Dduomu r citati, ntitolatu a Santa Lucia e santuariu ra Matri ri Mraculi. Intra si ch'attruovinu opiri ri rrara biddizzha comu i statue ru Gaggini, a pietà ru Mannu e l'orghinu ri Onofriu La Gala.
  • A chiesa i Sammastianu,lu patruni, cu a priziusa vara ru Santu fatta nto 1610 e a beddha statua opira ru masratinu Noé Marullo.
  • A chiesa i Santa Catarina,tutta i petra, cu l'artaru ra Santa n'marmuru ru 1492.
  • U Castieddu, unni i carusi vanu pi scurarisi a sira i Sammastianu aspittannu ca agghiornanu. U Castieddu fu frabbricatu ri Sarracini, supra i ruini ri l'antica citati greca e rromana ri Amestratos, canusciuta puremma i Cicirune. Fu arruzzuliatu ru li misrittisi nto 1630 pi llibbirarisi e segnu da trannidi.
  • A villa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppi Garibardi cu attuornu tanti rasti e sciura, e dda vicinu a bella chiesa i San Franciscu china ri opiri ri ranni valuri.
  • U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia ranni ca picciddi, passianu nno mmiernu e videmma nna stasciuni. Chistu eni chini i palazzina antichi ru famigghji nobbili, tutti in petra i Misretta, c'avi u culuri ri l'oru m'particulari quannu u suli ci sbatti i supra.
  • I deci cascati, i cchiù belle e maravigghjianti ra Siggilia, ntra cue chidda re Petribianche, jauta 33 metri.
  • I vuoschira ra Medda e ri Masciddinu, e l'uriu i Quattruocchi

I chiesi ri Misretta su 26 e i palazza ri nobbili su 48, a testimonianza ri l'anticu splinnuri.

Siddu iti a Misretta putiti mangiari la pasta riali, li ricciolini, li varati e siddu aviti cuosti e stigghioli putiti fari nu bellu schiticchiu.