Mistritta
| Mistritta | |
| File:Stemma mistretta.jpg | |
| Muttu: imperialis civitas Amastræ | |
| Nomu ufficiali: | Mistretta |
|---|---|
| Riggiuni: | |
| Pruvincia: | Missina (ME) |
| Cuurdinati: | 37°55'47.46"N, 14°21'46.33"E Ammustra ntâ mappa |
| Superfici: | 126 km² |
| Abbitanti: | 5.374 |
| Dinzitati: | 44 ab./km² |
| Cumuni cunfinanti: | Capizzi, Carunìa, Castidduzzu, Cirami (EN), Motta d'Affermu, Nicusia (EN), Pitiniu, Riitanu, Santu Stefinu di Camastra |
| CAP: | 98073 |
| Prifissu telefònicu: | 0921 |
| Situ ufficiali: | http://www.comune.mistretta.me.it |
Mistretta è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. È ditta "cità mpiriali" a l'accuminzagghia di l'èbbica minzana e puremma "Capitali dî Nèbbrudi".
Giugrafia
[cancia | cancia lu còdici]Abbitata già dî sìculi e forsi dî cartagginisi, i greci arrivaru 600 anni prima dû Signuri, capaci quannu si nni stàvanu jennu a pigghiari a terra unni custrueru Imera. I rumani a cunchistaru câ forza 258 anni prima dû Signuri, e cu iḍḍi arriviscìu comu "civitas decumana". Vattìa sordi, forsi puru prima dî rumani, câ scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ (Mytistratos) e doppu cu chiḍḍa ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ (Amēstratos). Un cozzu dâ muntagna di Mistritta sirbìa di faru e a citati era amica cu Αlesa, Erbita e Calatti contra ê genti tinti ca vinìanu dû mari, ca stirminaru sutta ô cumannu di Caniniu Niuru. A Mistritta passava na strata rumana mpurtanti unni si carrijava u furmentu, ca partìa d'Alesa arrivava a San Fulippu d'Aggira pi jiri a Catania. Fu pigghiata dî greci bizzantini, dî sarracini, ntô 1100 dî nurmanni e addivintau magna cu Federicu II. Doppu dî Vèspiri Siciliani, appi cu l'Aragunisi a dimanialità difinitiva e u tìtulu di cità. Ntô 1630 a vinneru ô prìncipi Castelli, ma i mistrittisi si rivutaru e pajaru u tribbutu p'accattàrisi arreri la libirtà. Criscìu assai ntô '700 e ntô 1812 addivintau capulocu chî Borboni. Fatta l'Italia stitueru u tribbunali, annuvaru u càrzaru e funnaru a suttaprifittura. Nta l'èbbica fascista Benito Mussolini mannau u prifettu Mori ca sdirrinijau i mafiusi e cû sinaturi Di Giorgio a vulìanu fari capulocu di pruvincia pâ mprtanza ca cci avìa. Doppu dâ guerra, ntô 1967 cci fu un tirrimotu, li casi caderu e li mistrittisi scapparu e accuminciau l'emigrazzioni pâ tramuntana.
Festi e tradizzioni
[cancia | cancia lu còdici]U patronu è San Vastianu, u santu ca curri. A so festa cadi jornu 18 d'agustu.
N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni cc'è a Madonna e videmma i Gisanti,[1] statui di cartapista ca abbàllanu dû jornu prima nzinu a matina doppu.
Monumenti
[cancia | cancia lu còdici]I lochi cchiù mpurtanti su':
- A Matrici, u Domu dâ cità, ntitulatu a Santa Lucìa e santuariu dâ Matri dî Miràculi. Intra si ci attròvanu òpiri di biḍḍizza granni comu i statui dû Gaggini, a pietà dû Mannu e l'òrganu di Onofrio La Gala.
- A chiesa di San Vastianu, vara dû Santu fatta ntô 1610 e a statua dû mastratinu Noè Marullo.
- A chiesa di Santa Catarina, tutta di petra, cu l'artaru dâ Santa 'n màrmuru dû 1492.
- U Casteḍḍu. Di urìggini àrabba, s'attrova supra ê ruini dâ citati. Fu arruzzulijatu dî misrittisi ntô 1630 pi llibbiràrisi dâ trannidi.
- A viḍḍa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppe Garibaldi, nturnijata di tanti grasti e ciura. Ḍḍà appressu a cc'è macari a chiesa di San Franciscu, china di òpiri.
- U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia granni sia picciriḍḍi, passìjanu nnô mmiernu e videmma nnâ staciuni. Ḍḍocu cci sunnu palazzina antichi di famigghi nòbbili, tutti di petra di Mistretta, c'avi u culuri di l'oru speci quannu u suli ci sbatti di supra.
I chiesi ri Misretta sunnu vintisei e i palazza dî nòbbili su' quarantottu.
Tradizzioni
[cancia | cancia lu còdici]- Jornu 20 di jinnaru, Festa di San Vastianu Màrtiri.
- Jornu 13 di giugnu, Festa di Sant'Antoniu di Pàduva.
- Jornu 13 di dicèmmiru, Festa di Santa Lucìa.