Miskito

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lu stemma dû pòpulu miskito

Lu Miskito è nu pòpulu ndìgginu amiricanu di l'Amèrica cintrali. Lu sò tirritoriu si stenni dû Capu Cameron, Honduras, finu ô Ciumi Granni, Nicaragua. Cc'è na lingua ndìggina chiamata lu miskito ma s'attròvanu àutri lingui comu lu spagnolu videmma. E poi asisti puru lu ngrisi criollu chi si sviluppau pû fattu dî rapporti tra iddi e li ngrisi. Tanti appartèninu â riliggiuni cristiana.

La sucitati Miskito tradizziunali è na girarchìa cu na struttura pulìtica difinuta pricisamenti. Lu putiri è spartutu tra lu re, nu cuvirnaturi e nu ginirali. Lu primu ricordu c'avemu d'un nomu d'un re è Jeremy I, dû 1687.

Stu sistema appi lu risurtatu ca lu Miskito si ritinìu la sò ndipinnenza duranti lu piriudu dî culoni spagnoli e quannu li stati miricani cintrali si furmaru comu na fidirazzioni. Ma nfini lu statu Miskito addivintau na parti dû Nicaragua ntô 1894.


External reference[cancia | cancia la surgenti]