Va ô cuntinutu

Mihai Eminescu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Mihai Eminescu

Mihai Eminescu canusciutu puru comu Mihail Eminovici (15 di jinnaru 185015 di giugnu 1889), facirmenti lu pueta cchiù ricanusciutu dâ Rumanìa. Òpiri celibbri cumprenninu Luceafărul (Stidda agghiurnata), Mai am un singur dor (Mi vogghiu sulu na cosa), e li cincu Scrisori (Littri).

Eminescu facìa parti ntâ Junimea sucietati littiraria, fu nu sociu dû partitu cunsirbativu dâ Rumania, e facìa giurnalista cu Timpul di Bucaresté e sciviu puru su u "Curriere di Iassi".

Nicolae Iorga, lu storicu rumanenu, si cunziddira Eminescu lu patroni dâ lingua rumena. Veni cilibbratu comu lu cchiù granni pueta.

La sò puisia cumprenni assai temi e vuci: la natura, l'amuri e l'argumenti suciali. La sò vita giuvinali, senza mpegni, veni ricurdata cchiù doppu cu nustalgia.

L'opiri d'Eminescu sunnu traduciuti pi 60 lingui.

Li soi puemi cchiù mpurtanti:

  • Doina (lu nomu di na canzunedda tipica rumena),
  • Lacul (Lu lacu)
  • Luceafărul (Stidda agghiurnata)
  • Floare albastră (Lu ciuri azzolu)
  • Dorinţa (Diseu)
  • Sara pe deal ( Na sirata supra lu munti)
  • O, rămii (Ma stati nu pezzu)
  • Epigonii (Epigones)
  • Scrisori (Littri)
  • Si dacă ( Quann'e gghie),
  • Odă (în metru antic) (Ode (pi metru anticu))
  • Mai am un singur dor (Mi vogghiu sulu na cosa)
  • Viaţa mea fu ziuă (A me vita fu luce)
  • Veneţia (Vinezzia)
  • La steaua (A la stidda)

Prosa:

  • Făt-Frumos din lacrimi (Lu prìncipi beddu chî lacrimi)
  • Geniu pustiu (Geniu guastatu)
  • Sărmanul Dionis (Poviru Dioni)
  • Cezara (Cesara).

Lijami di fora

[cancia | cancia lu còdici]

Template:Wikisource author