Mercury Records

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Mercury Records è una ri maggiuri casi discugrafichii du '900, funnata nto 1945 nnà citati mèricana ri Chicago (Illinois) da i discugrafici Irving Green, Berle Adams e Arthur Talmadge.

Mercury Records
Mercury Records

Storia di la Mercury[cancia | cancia la surgenti]

Finu da l'inizzi l'azienda vosi dutarisi ri pressi cu nu impiantu automatizzatu funzionanti 24 uri su 24, pi cuntrastari a cuncurrenza ri Columbia, RCA Victor e Decca Records. Tra i primi artisti ingaggiati ci foru Frankie Laine, Vic Damone e Patti Page.

Nto 1947 u musicista e manager Jack Rael pruposi a Patti Page na canzuni originariamenti destinata a Vic Damone. Sta canzuni, intituala Confess, ca prevedeva nu cuntrucantu maschili (n'avutra virsioni era stata infatti cantata ra Doris Day e Buddy Clark). A l'ebbìca a Mercury nun dispuneva ri mezzi ecunomici pi pagari u cumpensu a nu secunnu cantanti e Rael dicisi ca a Page avissi rigistratu tutti e dui i vuci. Nasciu accussì, quasi pi casu, a suvrancisioni (overbudding), tecnica ca 'n seguitu fu largamenti usata ra avutri artisti, ma a Page divintò famusa e passò a la storia comu a prima a utilizzari stu effettu.

A Mercury nun si limiterà a scupriri e ingaggiari novi talenti, ma operarò puru comu distributrici ri mùsica innìpinnenti, e pubbricherà na li anni nu granni nummaru ri tituli puru sutta a tichitta EmArcy, ca si caratterizzerà comu tichitta ri mùsica jazz, e a Living Presence ca pubbricherà tituli ri mùsica classica.

Na li anni du dopuguerra l'unicu supportu sunoru era u 78 giri. Bisognerà aspittari i primi anni cinquanta pu sviluppu ru “long playing” e ancùora quarchi annu pi lu micrusolcu 33 giri. A Mercury purtò mpurtanti innovazzioni tecniche ri registrazzioni cu nu sulu microfunu multidirezzionali, grazzi a la quali l'ascoltatori sinteva ri essìri 'n prisenza di l'orchestra ( u primu discu incisu cu sta tecnica fu nto 1951 Quatri ri n'esposizzioni ri Modest Mussorgsky, sunata da la Chicago Symphony Orchestra diretta da Rafael Kubelík); nto 1955 si passò a l'utilizzu ri tri microfuni, ri cui unu dispostu ò centru di l'orchestra e l'avutri dui ai lati. Pi ottenìri l'ampiezza e a prufunnìtati di l'effettu stereofonicu. N'avutra innovazioni è l'utilizzu ri nastri magnetici ra 35 mm inveci ri menzu pollici, ca consentivanu na megghìu risposta 'n frequenza.

Tra li artisti prudotti ne primi anni da la Mercury ricurdamu: The Platters, Dinah Washington, Jerry Lee Lewis, Sarah Vaughan, Johnny Cash, Carl Perkins e Chuck Berry.

Nto 1961 a casa discugrafica olannèsi Philips firma nu accordu cu la Mercury pi curari a distribuzzioni fora i Stati Uniti dâ Mèrica, e successivamenti l'acquistu. Nto 1972 Philips, Polydor Records e Deutsche Grammophon si junceru furmannu a tichitta PolyGram.

Nto 1982 passò sutta u cuntrollu PolyGram puru a Casablanca Records, tichitta famusa pi successi ncisi da li Kiss, ra Donna Summer e da li Village People.

Nto 1998 a PolyGram veni cumprata da lu gruppu Seagram, ca funna la Universal Music Group, una ri quattru major ca attualmenti si cuntennìnu u mercatu discugraficu munniali. Da lu 2000 la Universal è ri pruprità di la francisi Vivendi e di la Mercury cunserva ancùora u catalugu pi quarchi granni artista comu U2, The Killers e Arcade Fire. Nto 2011 a Mercury addìcidiu ri nun pubbricari cchiù singuli ('n cd e 'n vinili, puru se pi st'ultimu supportu, a produzioni era già suspesa ra anni) ma sulu 'n furmatu digitali, cunsidirannu puru ca a maggior parti di la mùsica di l'ultimi anni vinia cumprata attraversu u download da lu web, mezzu economicamenti cchiù vantaggiusu sia pi clienti ca pu prudutturi.