Lu piffiraiu maggicu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu piffiraiu maggicu (macari canusciutu comu "Piffiraiu di Hamelin") eni na faula tradizziunali tidesca, ca fu misa ppi iscrittu, fra l'autra, dei frati Grimm.
Eni macari canusciuta cu autri tituli.
S'arriteni ca a statu spirata di n'iventu traggicu ca successi rialmenti nta cittati tidesca di Hamelin nta Bassa Sassonia, nto XIII seculu.

N'illustrazzioni da faula supra na vitrata da cresia di Goslar

Trama[cancia | cancia la surgenti]

A storia si svorgi nta na cittati ca veni nvasa dei surci.
N'ommini cu nu piffiru s'apprisenta a cittati câ prumissa di disinfistarila.
Lu borgumastru (na speci di sinnacu) ci rici di se prumittiennu di paiarilu comu avissi assiri.
Appena lu piffiraiu accumenza a sunari lu pìffara‎ succeri ca li surci si fermanu 'ncantati da sô musica e accumenzanu a gghirici a ppressu finu a junciri a l'acqui dô ciumi unni morinu annicati.

A ggenti dô paisi uramai libbirata dei surci, addicidi di nun pajari lu musicanti.
Chissu ppi vindicarisi mentri i pirsuni adurti sunu nta cresìa, accumenza attonna a sunari purtannusi tutti i picciriddi da cittati.
Nu cintinaiu di picciriddi ci vanu appriessu e vienunu ciusi di lu piffiraiu nta na caverna.
Nta maggiur parti dei virsioni nun niesci vivu nudu, oppuri si ni sarba unu sulu ca, zoppicannu, nun avia arrinisciutu a gghiri appressu ei so cumpagni.
Varianti cchiu ricenti dô cuntu antruduciunu nu beddu finali unni nu picciriddu ca scampau ô rapimentu di lu piffirau ancavulatu, arrinesci a libbirari li so cumpagni.
Na varianti dici ca li picciriddi trasunu nta sta caverna sicuennu lu piffiraiu maggicu e niesciunu nta nautra caverna nta Transilvania.
Chissa era una di li liggendi ca spiecava l'arrivu dei sassuni nta Transilvania ca accussini avissiru a duvutu ssiri li picciriddi purtati di lu piffiraiu maggicu.


Lu cchiu 'nticu rifirimentu di sta faula s'attrova nta na vitrata dâ cresia da stissa cittati di Hamelin e c'arrisaliva ô 1300.
Nta vitrata s'attrovanu discrizzioni supra a diversi ducumentiXIV e XVII secolu, ma parissi ca a statu distrutta.
Supra a bbasi di li discrizziona Hans Dobbertin circau di ricostruirila nta l'urtimi tiempi.
L'immaggini fa virri lu Piffiraio Maggicu e numirosi picciriddi vistuti di biancu.

Uriggini dâ faula[cancia | cancia la surgenti]

Si pienza ca sta finestra a statu criata ppi arricurdari nu traggicu iventu ca successi ppi daveru nta cittati.
Parissi ca isisti ancora na lieggi ca nun eni scritta ca nun auturizza di cantari o sunari musica nta na particulari strata ppi rispettu nta li cunfronti di li vittimi.
Nunustanti nu munzieddu di ricerchi ancura nun si fici luci supra a natura di sta traggedia.
Nta ogni casu a statu appurartu ca a parti inizziali da vicenda, chidda ca parra ri surci, eni n'aggiunta di lu XVI sieculu.