Lingua dî signa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
St'artìculu s'havi a wikificari. La prisintazzioni gràfica, l'assenza di paràgrafi, di liami versu àutri artìculi, o lu linguaggiu eventuarmenti nun niutrali abbisògnanu di siri curriggiuti. Siddu aviti tempu cuntribbuiti a migghiurari la qualità di l'artìculu. Eventuarmenti putiti sirvìrivi dî cunzigghi chi truvati ccà.
Dattiluluggìa dî lingua signa miricana (ASL)
Preservation of the Sign Language (1913)

La Lingua dî signa è nu 'nzemi dî signa ca cumpònunu nu linguaggiu articulatu secunnu punti funnamintali. Chisti s'arrifirìsciunu a lu quatru di cumpunenti essinziali siguenti:

  • muvumentu di lu curpu;
  • cunfiggurazzioni di li mani;
  • locu;
  • urientamentu;
Tri cumpunenti nun manuali:
  • espressiuni facciali;
  • pustura;
  • cumpunimenti urali.


Ogni signu è cumu na palora.

Esisti ntô munnu na propriu lingua dî signa arriconosciuta ni lu propriu Custituzzioni e liggi dû propriu Paisi.

Alfabetu manuali di la Lingua du Signi

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Lu primu 'nventuri a insignari la lingua dei segni fu nu spagnulu, Pedro Ponce De Leon ntâ XVI seculu, cca nun pubbricu lu libbru Doctrina para los mudos-sordos.

Juan Pablo Bonet pubbricu lu libbru Reduccion de las letras y arte para ensenar a hablar a los mudos cca a l'internu c'ì l'abbicedariu manuali Abecedario demostrativo, ntê 1620.

Ntâ 1960, William C. Stokoe, nu ricircaturi e studiusu, scrissi nu libbru Sign Language Structure: An Outline of the Visual Communication System of the American Deaf 'n ngrisi, cca secunnu la sà ricirca è cunzidirata na lingua visiva.

Curiusitati[cancia | cancia la surgenti]

Esisti macari 'n Sicilia la lingua gistuali, zoè chi û siciliani cumunicanu ccu gisti. Unicu strumentu ri cumunicazziuni nun virbali e ri cumunicazziuni visiva.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]

Noti[cancia | cancia la surgenti]


Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]