Lincua kasciubbiana

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

A lincua kasciubbiana o cassubbiana ('n casciubbu: kaszëbsczi jãzëk, pòmòrsczi jãzëk, kaszëbskò-słowińskô mòwa) jè una rei lincui lichitici, nu suttugruppu riei lincui slavi.

Distribbuzzioni giografìca[cancia | cancia la surgenti]

Si pienza ca lu casciubbu s'aivulviu dâ lincua parrata di na puocu ri tribbù di pumiriani ciamati kasciubbi, nta a riggioni di Pumirania, nta a costa miritiunali di lu Mar Barticu ntra li ciumi Vistula e Oder.

A sò struttura jè vicina a lincua sluvinciana, e tutti rui sunu dialetti ra lincua pumiriana.
Finu a nu pucou ri tiempu fa li lincuisti lu cunzidiràvanu nu dialettu divircenti di lu pulaccu mentri ca accamora jè ricanusciuta comu a lincua vivienti cchiu imparintata di lu pulacu, ssiennu a sula lincua lichitica ancora parrata.

Comu a lu pulaccu, lu casciubu javi nu munzieddu di palora ampristata di lu tidescu vasciu, comu a kùńszt (arti ca in tidescu si scrivi "kunst") e autri lincui cirmanichi.
Autri surcenti di palori ampristati incrudunu lincui bartichi, lu russu e a lincua pulacca.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Li cchiu antichi ducumenta stampati in casciubbu arriargunu a lu siricesimu sèculu. A muterna urtucrafia a statu pruposta nta lu 1879.

Nta lu cinzimentu di lu 2002, 53.000 pirsuni 'nta Pulonia addichiarrarru ca usanu principarmenti lu casciubbu quannu tornanu ei casi. Tutti chiddi ca parranu casciubbu parranu macari lu pulaccu.
Nu nummiru ri scoli in Pulonia anzignanu lu casciubbu comu na lincua accatemica.
Jè usata comu na lincua 'ltirnativa ppi scopi amministrativi lucali a Sierakowice, Pomeranian Voivodeship e nta parti di lu Pomeranian Voivodeship. Lu casciubbu jè macari parrati di li Kasciubbi c'abbitanu nta lu Canada.

'Mpurtanti pa littiratura casciubba a statu Xazeczka dlo Kaszebov do dutturi Florian Ceynowa (1817–1881).
Hieronim Derdowski (1852-1902 in Winona, Minnesota) a statu n'autru 'mpurtanti auturi ca si misi a scrìviri in casciubbu, comu macàri lu dutturi Aleksander Majkowski (1876–1938) ri Kościerzyna.
Jan Trepczyk e Stanisław Pestka anu stati puèti ri sta lincua.
S'attrova a littiratura casciubba traduciutà in lincua pulacca, angrisi, tidesca, bielurussa, finnica e sluvacca.

Ruoppu a fini da verra fridda 'nta a Pulonia, li atticciamenti di lu statu di lu casciubbu anu cratualmenti canciatu.
Jè vistu cratualmenti comu na lincua a tutti l'iffetti, picchini jè anzignata nta scoli statali e javi macari n'usu limitatu nta a radiu pubbrica e nta tilivisioni.
A pàrtiri di lu 2005 lu casciubbu ciappi carantita a prutizzioni licali nta a Pulonia comu na lincua ricciunali ufficiali.
Jè l'unica lincua nta a Pulonia cu stu status.
Stu status cia statu garantitu di n'attu di lu parramentu pulaccu lu 6 di jinnaru di lu stissu annu.
Lu dicretu ca passau nta lu parramentu pulaccu nta lu 2005 garantisci lu so utilizzu nta cuntesti ufficiali nta reci cumuni unni li parraturi casciubbiani custituisciunu almenu lu vienti ppi cientu ra a pupulazzioni.

Gallirìa[cancia | cancia la surgenti]

Autri pruggetti[cancia | cancia la surgenti]

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]