Lacu di Nìcitu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu Lacu di Nìcitu si furmau nti lu 406 a.C. 'n sècutu di n'eruzzioni di lu Mungibbeddu ca arrivau a Catania e jìu a pigghiari lu corsu di lu ciumi Amenanu. Lu lacu ca si furmau avìa na circunfirenza di circa 6 chilòmitri e na funnutizza di oltri 15 metri. Era situatu avveri l'attuali Chiazza Santa Maria di Gisù. Addivinìu unu di li posti cchiù beddi di li citati e a lu cantu d'iddu cumpareru assai villi di li nòbbili e di la megghiu burghisìa. Lu lacu fu visibbili nzinu a lu 1669 quannu una di li cchiù disastrusi eruzzioni di lu Mungibbeddu, doppu aviri distrujutu diversi paisi, inchìu di lava lu granni lacu nti appena sei uri. Vinni chiamatu lacu di Nìcitu ppi dirivazzioni di lu grecu aniketos ("nvincibbili"), di sò vota dirivanti di "Nike" ("vinciuta"). Lu lacu era accussì granni ca si cci putìanu fari macari gari navali. Lu sulu ricordu ca arresta a Catania è lu nomu di la strata (Via Lago di Nicito) ca allìa Chiazza Santa Maria di Gisù ccu via Plebiscito.