Favara (Girgenti)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di La Favara)
Favara
Nomu ufficiali: Favara
Riggiuni: Sicilia
Pruvincia: Girgenti (AG)
Cuurdinati: 37°19'7"N, 13°39'47"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 81 km²
Abbitanti: 30.880
Dinzitati: 381 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Girgenti (AG), Araguna (AG), Castrufilippu (AG), Cumitini (AG), Grutti (AG), Naru (AG), Racalmutu (AG)
CAP: 92026
Prifissu telefònicu: +0922
Situ ufficiali: http://www.comune.favara.ag.it/


Favara è un cumuni di 30.880 abbitanti dâ pruvincia di Girgenti.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

Anticamente era canusciuta cû nomu di Fabaria. S'attrova nta nu dicliviu a li pedi di na cullina di 720 metri d'autizza (Munti Caltafaraci, dittu Muntagnè o Muntagnedda ca ci sta me cuscinu ngi) ca dòmina l'abbitatu.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Li tistimunianzi umani cchiù antichi ntô tirritoriu di Favara acchiànanu â tarda etati dû rami (2400-1990 a.C. circa). Si tratta di ciràmica monòcruma russa dû stili di Malpassu rinvinuta nta na grutta n cuntrata Ticchiara. Tra la fini di l'etati dû rami e l'accuminzagghi dâ prima etati dû bronzu (1900-1450 a.C. circa) si data na sipurtura arritruvata n cuntrata Grazia Vicina, ca desi ciràmica àcruma di mpastu griciastru ca pari culligàrisi a chidda dû tipu Conca d’Oru (tarda etati dû rami ntô Palirmitanu) e a formi arcàichi di ciràmica castidduzzana (prima etati dû bronzu dâ Sicilia centru-miridiunali). N cuntrata San Vincenzu fu arritruvata na tomba dâ media etati dû bronzu (1450 a.C. circa).

N èbbica stòrica lu tirritoriu favarisi fu culunizzatu dî greci, di li quali ci sunnu ancora rasti n cuntrata Caltafaraci, unni avìa a èssiri na furtificazzioni. Lu pirìudu di duminazzioni musurmana è tistimuniatu dû nzidiamentu di cuntrata Saracinu e dâ pirmanenza di nummirusi topònimi di matrici àrabba, tra di li quali lu stissu topònimu Favara, ca diriva di l'àrabbu fawwāra, ca signìfica “surgenti". Ntô pirìudu nurmannu foru custruuti casali, tra di chisti lu Casteddu di Chiaramunti. Ntô sèculu XV, Favara subbìu na crisi dimugràfica gravi, n particulari tra lu 1439 e lu 1464. La pupulazzioni arricriscìu dû 1478 ô 1497. Grazzi â famigghia De Marinis, Favara ntô cincucentu juncìu nu sviluppu dimugràficu granni.

Lochi di ntiressi[cancia | cancia la surgenti]

Chiazza Cavour[cancia | cancia la surgenti]

Chiazza Cavour e Casteddu Chiaramunti
Panurama di Favara.

Chiazza Cavour, juncìu la cunfurmazzioni attuali già ntô XVI sèculu, e è la chiazza principali dâ citati.

Ortri ô Casteddu Chiaramunti pruspèttanu ntâ chiazza l'edifici priggèvuli e cresi siquenti:

  • lu Palazzu Mendula (a nord), n parti ora sedi municipali (prima mitati dû XIX sèculu);
  • lu Palazzu Fanara (a sud, dâ secunna mitati dû XIX sèculu);
  • lu Palazzu di Sarvaturi Cafisi (a nord, dâ mitati dû XIX sèculu);
  • lu Palazzu di Giuseppi Cafisi (a est, n vìa Arcu Cafisi, dâ mitati dû XIX sèculu);
  • lu Palazzu Continu, appoi Fidiricheddu (ntra chiazza Cavour e vìa Arcu Cafisi, dâ prima mitati dû XIX sèculu);
  • lu Palazzu Albergamu (ntra chiazza Cavour e vìa Belmunti, fini XIX sèculu e nizziu XX sèculu), già cafittarìa, duciarìa e arbergu di ditta famigghia;
  • Bibblioteca-Museu "baruni Antoniu Mendula", la cui struttura ntô XVIII sèculu fu rializzata pâ sedi dû Municipiu. Lu funnu anticu dâ bibblioteca (dunazzioni dû baruni Antoniu Mendula) cunta circa 8.000 vulumi e s'attrova nta na sala ô primu chianu, cu suffittu dicuratu, ô nternu di na scaffalatura di lignu a dui òrdini, cu loggia surretta di culonni n stili curinziu. Lu funnu mudernu fu trasfirutu ô chianu terra dâ sedi municipali di chiazza Cavour. Lu museu ornitològgicu e cullezzioni di minirali ca s'attruvava ô secunnu chianu dâ bibblioteca fu trasfirutu ntâ sala di "Timilia" dû Casteddu Chiaramunti.
  • la Cresia dû SS. Rusariu dû 1711 cu nu suffittu a cassittuna, stucchi n stili baroccu e pavimentu ottucintiscu n maiòlica. Prima di sta cresia, nn'asistìa n'àutra già ntô XVI sèculu ca fu distruduta â fini dû XVII sèculu.
  • La Cresia di Santa Rusalìa, ditta macari dû Purgatoriu funnata doppu la pesti dû 1626.

Ortri a sti cresi nn'asistìanu àutri dui n chiazza Cavour:

  • La Cresia dî SS. Cosma e Damianu di frunti di la cresia dû SS. Rusariu, ntô XVII sèculu di dirittu e patrunatu dû marchisi di Favara, nun cchiù funziunanti ntâ secunna mitati dû sèculu XVIII, distruduta dî Cafisi pâ rializzazzioni dû palazzu;
  • La cresia di Marìa SS. dû Vullu (o dû Gullu) o di Santu Nofriu, n vìa Belmunti, nun cchiù funziunanti ntâ secunna mitati dû XVIII sèculu. La cresia, ntô 1905, dû Cumuni fu vinnuta â famigghia Albergamu, la quali la nglubbau ô propiu palazzu p'arricavàrinni n'arbergu-ristoranti.

Lu Casteddu di Chiaramunti[cancia | cancia la surgenti]

Secunnu li stòrici lu casteddu fu custruutu attornu ô 1270 dâ famigghia Chiaramunti . Havi furma quatrilàtira, cu lati di circa 31 metri. Ci si trasi dû latu sud attraversu un purtali oggivali granni ca mmetti nta nu curtigghiu anchiu unni s'affàccianu li finestri dî dui chiani di l’edificiu. Lu chianu terra prisenta dî suffitti cu volti a vutti, mentri lu primu chianu era lu chianu risidinziali, sirvuti d'un ballatoru. C'è annessa na cappella nta la quali si rilèvanu l'elementi architittonicamenti cchiù rilivanti di l’edificiu. Doppu anni d'abbannunu quarchi annu fà lu Casteddu Chiaramuntu fu ristauratu, attuarmenti è usatu comu sedi di rapprisintanza dû Cumuni e òspita avvinimenti culturali e manifistazzioni macari a caràttiri nazziunali.

Àutri lochi di ntiressi[cancia | cancia la surgenti]

  • La Matrici, Domu dâ Citati, ca s'attrova a picca distanza dâ Chiazza Cavour, è l’edificiu cchiù mpunenti di Favara: prisenta na facciata n petra janca di Sarausa e na cùpula ca è àuta 56 metri, e è n stili gòticu. Fu edificata ntra lu 1892 e lu 1898
  • Cresia di Marìa SS di l'Itria: dû puntu di vista architittònicu è la cchiù antica di Favara; stilisticamenti appari di fattura tardu tricintisca o dî nizzi dû Quattrucentu.
  • Cresia di Santu Nicola di Bari o di Mira, di l'anni 1390-1391.
  • Cresia dû Carmini.
  • Cresia di Santa Lucìa e Culleggiu di Marìa
  • Cresia dâ Biata Marìa Vìrgini dû Trànzitu
  • Cresia cristiana evangelista dilli assemblee di Diu in Italia na via Miraglia,1

Villetti e Jardina Pùbbrici[cancia | cancia la surgenti]

  • Parcu Urbanu "Gaspanu Ambrosini"
  • Jardinu Pùbbricu "Stèfanu Pompeu" cu pista di pattinaggiu
  • Villetta Cumunali "Patri Piu"
  • Villetta Cumunali "Giuvanni Pàulu II"
  • Villetta Cumunali "Villa dâ Paci"
  • Villetta Cumunali "Villa di Giufà"

Econumìa[cancia | cancia la surgenti]

Ntô setticentu nasceru li prime nnustri (sùrfaru e cunzarìi di peddi), favurennu la nàscita di na burghisìa citatina. Ntô cursu di l’800 li nummurusi mineri di sùrfaru (circa 20) custitueru la vera ricchizza dâ citati e la pupulazzioni ntô giru di deci anni aumintau di settimila a vintimila abbitanti. Purtroppu di circa 30 anni li mineri sunnu chiuduti a càusa dâ cuncurrenza di paisi n vìa di sviluppu (Mèssicu) ntê quali la manudòpira era suttapajata rispettu a li salari taliani. Secunnu arcuni sperti lu jacimentu di sùrfaru sutta li cullini ntra Favara e Villaggiu Musè è ancora unu ntra li cchiù ricchi ô munnu. D'arcuni anni si parra di cunvèrtiri li mineri abbannunati n Museu.

Attuarmenti l'econumìa dâ citati è basata principarmenti supra l'agricultura, supra l'artiggianatu e supra l'edilizzia.

  • Li culturi principali di Favara sunnu vigni, aliviti e pruduzzioni di mènnuli.
  • Tanti nveci sunnu l'azziendi artiggiani nichi e medi, spartuti sìa ntô tissutu urbanu dâ citati ca nta l'ària di sviluppu nnustriali (A.S.I.) Favara-Aragona di cuntrata S. Binidittu ca ricadi ortri ca ntô tirritoriu cumunali di Favara puru ntô tirritoriu di Aragona (AG) e n parti mìnima macari ntô tirritoriu di Girgenti.
  • L'edilizzia rapprisintau e rapprisenta ancora ora lu muturi veru di l'econumìa dâ citati, nfatti tanti mprinnitura èdili dâ pruvincia di Girgenti sunnu favarisi.

Cultura[cancia | cancia la surgenti]

  • Favara è nota n tuttu lu tirritoriu nazziunali pâ sò scuola di scacchi, nfatti ntô cursu di l'anni tanti favarisi, tra cui li frati Sgaritu, si pusizziunaru ntra li primìssimi pusizzioni ntô panurama nazziunali.

Mùsica[cancia | cancia la surgenti]

  • A Favara, e â Sicilia n ginirali, è didicata la canzuna rap francisi Pour la Sicile mon île di Salvatore Fuca. La canzuna appi un successu discretu Oltralpi, speci ntra li mmigrati d'urìggini siciliana.

CCMP[1]. La Compagnia di Canto e Musica Popolare, nasci ntô girgintanu e esprimi la vita dâ genti ùmili attraversu li canti e li sunati pupulari. La Compagnia di Canto e Musica Popolare è cumposta di Pasquali Augellu - pircussioni, Giuseppi Calabresi - chitarra e vuci, Antoniu Lentini - contrabbassu, Lurena Vetru vuci e chitarra, Maurizziu Piscopu - fisarmònica e vuci, Mimmu Pontillu - strumenti a plettru, già funnatura e/o cumpunenti dû “Gruppo di Canto Popolare Favarese”. Lu ricùpiru dâ granni tradizzioni dâ mùsica pupulari siciliana è lu sò mpegnu e la sò passioni.

Cìnima[cancia | cancia la surgenti]

Radiu & TV[cancia | cancia la surgenti]

A Favara sunnu prisenti 1 TV e 3 radiu lucali ca trasmèttinu nta tutta la pruvincia di Girgenti e ntê pruvinci cunfinanti.

  • Radio Favara 101
  • Radio In
  • Radio Rete 94
  • La TV dâ citati è SICILIA TV. Visìbbili ntê pruvinci di Girgenti, Cartanissetta, Catania e Ragusa.

Gastrunumìa[cancia | cancia la surgenti]

  • Favara è canusciuta comu "la citati di l'agneddu pasquali": stu pruduttu duciariu di ricetta favarisa a basi di mènnuli e frastuchi è tìpicu dû pirìudu di Pasqua e è abbastanti canusciutu nta l'Italia.
  • Àutru tìpicu piattu di Favara è la Minestra di Santu Giuseppi, na minestra priparata cu tanti varitati di pasta e di virdura.

Manifistazzioni[cancia | cancia la surgenti]

  • Sagra di l'agneddu pasquali, si svorgi dû 1997 duranti la Simana Santa.
  • Nunustanti lu Patronu di Favara sìa S. Antoniu di Pàduva, la festa riliggiusa principali è chidda ca si fà pi Santu Giuseppi. Nta sta festa veni cucinata la clàssica ministrata cu vari tipi di pasta e virduri, e n'àutra curiusitati è chidda di fistiari Santu Giuseppi nun lu 19 di marzu, jornu di Santu Giuseppi, ma a cavaddu ntra Austu e Sittèmmiru pi dari la pussibbilitati a li tanti emigrati di participàricci.
  • Ogni anno si svolge la Fiera di Ottobre. La fiera ricade l'utima domenica del mese di ottobre e dura dal venerdì immediatamente prima fino al martedì successivo. La domenica mattina si svolge anche la fiera degli animali.
  • La mattina di ferragosto si svolge la fiera degli animali.

Sport[cancia | cancia la surgenti]

  • Lu sport cchiù diffusu è lu càuciu. Ntâ citati ci sunnu dui squatri: lu Pro Favara, ca mìlita ntô campiunatu riggiunali d'Eccillenza, e lu [Mondial Favara][2], ca mìlita n Prumuzzioni.
  • Àutru sport laricamenti pratticatu è la baddavolu, sìa maschili ca fimminili.
  • L'ASD Favara Millennium [3] è la sucitati di baddavolu fimminili dâ citati. Ntô passatu militau n seri B2 (staggiuni 2005/2006).
  • Na rialtati baddavulìstica nova pigghia pedi a pàrtiri dû 2006: l'ASD Aphesis[4], ca pâ staggiuni spurtiva 2007-2008 iscrivìu la squatra dî picciotti fìmmini ntâ prima divisioni e li picciuteddi fìmmini under 18 ntô campiunatu a giruni ùnicu pruvinciali.

Nchianti spurtivi[cancia | cancia la surgenti]

Nchianti di Chiazzali Joca Olìmpici:

Nchianti di c. da Pioppu:

Nchiantu di Vìa Girgenti:

  • Campu di caucettu cu gradinata

Curiusitati[cancia | cancia la surgenti]

  • A Favara s'attrova la Cruci Franciscana "Tao" cchiù granni dû munnu, è arricavata ntâ pavimentazzioni dû cimiteru di "Piana traversa", ntâ pirifirìa nord dâ citati e si pò ammirari ntâ sò cumpritizza sulu tràmiti viduta aèria.

Pirsunaggi famusi[cancia | cancia la surgenti]

Giamillaggi[cancia | cancia la surgenti]

Favara è giamillata cu:

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]