Giuseppi Gandusciu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
« Guarda chi vita fa lu zappaturi, chi notti e iornu suda e 'un avi locu, parti di notti e torna a vint'uri, d'invernu all'acqua e d'estati a lu focu. Po' vidi c'a lu ventu s'affatica, lu so travagghiu 'ngrassa li patruna, di tanti gregni 'n ci resta na spica, li so picciotti chiancinu diuna. »
(Giuseppi Gandusciu)


Giuseppi Gandusciu (o Giuseppe Ganduscio n talianu) è un pirsunaggiu illustri sicilianu ca nascìu lu 6 di jinnaru di lu 1925 a Ribbera (AG) e ca murìu lu 7 di sittèmmiru di lu 1963 a Firenzi).

Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

Nascìu di na mudesta famigghia di viddani. Era, ntôn primu tempu, puru iddu addistinatu a li travagghi agrìculi, ma li sò sempri pricari cunnizzioni di saluti, nun lu pirmitteru mai.

Pi lu mutivu dittu ccà susu, havi statu spissu custrittu a nterrùmpiri li studi c’amava tantu e ch’èrinu la sula cosa ca ci cunzintìa d’amari aguarmenti la vita.

Giuseppi Gandusciu havi statu n’omu bramusu di sapienza, ca di sulu, chê sò nummarusi libbra, s’havi furmatu na granni cultura e na cuscienza pulìtica e ntillittuali ca lu purtau â cunnanna dû fascismu, dâ guerra, dâ viulenza e dâ ngiustizzia suciali.

Fu un protagunista negli anta l’anni '45 e '46 dî tutti dî viddani pû pussessu dî terri, guidannu li battagghi cu vuluntati tistaruta, puru rinunzannu a na carrera pulìtica sicura.

Ntô 1947 si trasfirisci a Firenzi e a dda banna, si distinchi pî sò idei, sempri forti e dicisi, puru siddu custrittu a suppurtari assai suffirenzi a càusa dâ sò malatìa gravi.

Giuseppi Gandusciu partècipa a cunfirenzi, a dibbàttiti, a cummirsazzioni, a sfilati, dannu sempri un granni apportu, finalizzatu a nòbbili scopi suciali e a nizziativi pacifisti.

Turnatu a Palermu, cuntìnua li sò lotti pi la paci e pi lu riscattu dû Miridiuni e dâ sò Sicilia ‘n particulari, sempri gnurata e maltrattata dî vari òrgani di cuvernu, sia a liveddu riggiunali ca nazziunali.

Ntô 1962 iddu vani ancora a Firenzi e trasi a fari parti dû Cumitatu diriggenti dâ Consulta Italiana della Pace, a cui dèdica granni parti di lu sò tempu, arrubbànnulu midemma, a un giustu e nicissariu abbentu, sia ntillittuali ca fìsicu.

Ntô 1963, partècipa â Marcia della Pace, cu un granni curteu ca sfila pî strati di Roma.

Attrova la forza e la vuluntati di mèttiri òrdini a nummarusi sò appunti e scritti, priparati ‘n vista di na pubbricazzioni, c’havi p’uggettu lu Riscatto del Meridione.

Canti pupulari siciliani[cancia | cancia la surgenti]

Attrova puru lu tempu di didicàrisi cu sfrinata passioni e tantìssumu amuri, ô ricùpiru di canti pupulari siciliani, ncidènnunni addirittura quarcunu supra discu, ‘n quantu dutatu di na vuci bedda e miludiusa. E’ assai famusa la sò sintimintali e accurata "Ninna nanna contru la guerra", di cui fu puru l'auturi.

Discugrafìa[cancia | cancia la surgenti]

Giuseppe Gandusciu participau a la riggistrazzioni di li disca siquenti:

  • Canzoni dal carcere 2 - Dischi del Sole, DS-47 (Caterina Bueno, Giovanna Marini Salviucci, Giuseppi Gandusciu). Li canzuni 'n sicilianu: A ttcchi, a ttcchi la campana sona, E 'nta la Vicaria.
  • I canti del lavoro 2 - Serie canti politici e sociali - (Giovanna Daffini Carpi, Giuseppi Gandusciu, Sandra Mantovani). Na canzuna è 'n sicilianu: Caltanisetta fa quattru quarteri.
  • I canti del lavoro 3 - Dischi del Sole, DS-29 - Serie Canti politici e sociali - (Giovanna Daffini Carpi, Caterina Bueno, Giuseppi Gandusciu, Grupo Padano di Pidena, Adelaide Bona, Giovanna Marini Salviucci). Na canzuna è 'n sicilianu: C sutta di stu 'nfernu.

Liami nterni[cancia | cancia la surgenti]