Geni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Li geni sunu li parti trascritti di lu DNA. Lu DNA eni na cullizzioni di 'nfurmazzioni biuchimichi ca trasportanu tutta l'istruzzioni ppi faciri tutti li prutiini ca na cellula avi a ffari.
Li geni sunnu na parti nica dû ginoma (1-1,5% nta l'omu sunnu chiddi tradotti); ogni geni poti cuntiniri macari cchiù nzemi d'istruzzioni, grazzi ô splicing alternativu.
St'istruzzioni cudificanu ppi nu RNA e/o na prutiina particulari.
Nta l'essiri viventi sissuati a mitati di li geni veni di la matri e l'autra mitati veni di lu patri.

Li geni sunu passati in iriditati di li ginitori a li figghi e sunu 'mpurtanti ppi ditirminari comu li picciotti s'apprisentanu e si cumportanu (li prupritati biuloggici ca si ciamanu finotipu).
Li geni anfruenzanu comu a sustanza funziunìa incrusu comu parìmu.
L'uocci, li capiddi e a peddi sunu stabbiliti puru dê geni.