Garage rock

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Garage rock
 Urigini stilistiche:  Rock and roll
Frat rock
Rockabilly
R&B
 Urigini culturali:  Tardi anni cinquanta na li Stati Uniti dâ Mèrica e nnè primi anni sissanta 'n Canadà
 Strumenti tipici:  Vuci
Chitarra
Bassu
Batteria
'N quarchi casu:
Tastiera
Tamburellu
Armonica
 Pupularitati:  Arrivò a na certa pupularitati na li Stati Uniti dâ Mèrica e 'n Canadà versu a mità di li anni sissanta

U garage rock è na forma di rock and roll cchiù grezza, addìvintò assai pupulari na li Stati Uniti dâ Mèrica e Canadà da lu 1963 a lu 1967. A so definizioni deriva da lu riscontru ca spissu assai gruppi di lu piriodu utilizzavanu u garage di casa comu sala provi.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

U stili era caratterizzatu da li testi e da li sunoritati cchiù aggressivi e scarni rispettu a la mùsica pop di lu piriodu, spissu, infatti, usannu chitarri distorte da nu fuzzbox (originariamenti cuncipitu pi emulari u sonu du Sassofono). Iniziò a evolversi da nu livellu regiunali quadi a l'inizziu du 1958, fortemente nfluinzatu da lu surf rock. A British invasion du 1964-66 appi na granni nfluenza su li gruppi garage, assìcurannu loru nu pubbricu nazziunali. Miglia di gruppi garage nascìeru 'n USA e Canadà duranti ddù piriodu; centinaia ebbìru hit regiunali, e quarchi gruppu trasiu nnà classifica nazziunali. Cu 1968 stu stili scumpariu da li classifiche. Scumpariu puru a livellu lucali quannu i musicisti affruntarunu u college, u travagghìu o a leva militari. Duranti li anni sissanta nun fu arrìconosciutu comu nu gèniri musicali a se stanti e nun ebbi mancu nu nomu specificu. Na li anni sissanta quarchi criticu musicali si riferì a lu garage rock comu punk rock, u primu gèniri musicali a riconoscersi nnà sta definizioni; alternativamenti fu puru chiamatu Garage punk, Photo-punk, 60's punk, puru se garage rock addìvinto a definizioni predominanti.

Tra i principali gruppi dù gèniri ricurdamu: Seeds, Count Five, The Sonics, 13th Floor Elevators, The Chocolate Watchband, Standells, The Remains, Question Mark & the Mysterians, Electric Prunes, Blues Magoos, Shadows of Knight, Litter, Moving Sidewalks e Flaming Groovies. Da nutari comu assai di li scene lucali finirannu pi dari u nomu a nu stili ben pricisu: a California e u Texas (ognuna cu soluzioni stilistiche divìerse) foru cchiù psichedeliche, Boston cchiù morbida e raffinata, Seattle cchiù aggressiva e lorda, Detroit poi fici nù gèniri a sé grazzi a The Stooges e MC5 e a lu loru essìri divìersi da qualsiasi cùosa 'n circolazioni.

Sta scena musicali troverà na so pubbrica ribalta sulu 'n maniera postuma, cu la pubbricazioni nnè primi anni sittanta di l'antologia ca retti inizziu a la serie di Nuggets (curata da Lenny Kaye, futuru chitarrista di Patti Smith), ca solleverà finalmenti l'interessi versu sti gruppi finu ad allura suttavalutati. Duranti i primi anni sittanta assistiamu qunnì a la nascita du proto-punk, ovveru ddù filuni di gruppi di ispirazioni garage ca pricidettìru l'ondata punk rock di la mità anni sittanta, comu i già citati The Stooges, Patti Smith, MC5 o New York Dolls, ca dettìru a la luci i primi accenni di punk rock propriu su li basi du garage. U punk rock infatti sarà cunsidiratu nu gèniri direttamenti discinnènti da lu garage rock pi li so caratteristiche giniralmenti cchiù grezze e distorte rispettu a lu rock & roll cchiù tradizionali.

U revival[cancia | cancia la surgenti]

'N ebbìca punk iniziò nu “revival” di stu gèniri, grazzi a gruppi comu li mèricani DMZ, Fleshtones e Last e i britannici Barracudas e Milkshakes (mentri nun picca gruppi punk e New wave farannu cover di classici dù gèniri). U revival arriverà a essìri tutali (cu tanti di recuperu du look di gruppi di l'ebbìca) cu li anni uttanta e gruppi mèricana comu Fuzztones, Lyres, Gravedigger V/Morlocks, Miracle Workers e li Chesterfield Kings, mentri si assisterà a nu scartu cchiù psichedelicu cu cosiddettu paisley underground, scena californiana cumprinnènti gruppi quali Dream Syndicate, Green on Red e The Long Ryders. Comu risultatu du “revival”, nasciu puru na li anni uttantu u Garage punk, ca misculiava i sunoritati du Punk rock e garage rock. Spissu assai gruppi du filuni revival sarannu tichittati sia garage rock (revival) ca garage punk.

Ma echi ci sarannu anticchìa 'n tuttu u munnu, cu vertici stilistici raggiunti 'n Svezzia e 'n Italia cu gruppi comu The Sick Rose. Nnò finiri du decenniu u sonu s'induriu, emersiru tra l'avutri i Pixies anticipannu chiddu ca sara u grunge, mentri emersi na nova scen, menu ossessiunatu da la “filologia” du gèniri. Lijata a tichitti comu la Estrus: sta scena sarà pi nu decenniu a palestra da cui emergerà a nova scena rock destinata a signari u decenniu succissivu, grazzi a gruppi comu i White Stripes, nfluinzati da tutti ddì gruppi supra citati.