Va ô cuntinutu

Franz Kafka

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Franz Kafka in 1906.

Franz Kafka (natu a Praga lu 3 giugnettu, 1883 – scumpariu vicinu a Vienna lu 3 giugnu , 1924) a statu nu scritturi di lingua tidesca. Li so travagghiu cchiu famusa fuorru A Mitamorfusi e li cunta Lu Prucessu e Lu Castieddu.

Nun fuorru pubbricatu assai mentri era 'n vita.

Comu urtimu vuluntati addummannau a li so parienta e canuscenti d'addistruggiri so ca pubbricau nta so vita incrusi li so tri cunta c'avissiru avutu ssiri distrutta duoppu a so morti.

Nu so cumpari pirò nun arrispittau stu disideriu e fuorru pubbricatu duoppu a so scumparsa.

Li scritta di Kafka parranu di nu munnu attorna a iddu ca fa spavientu e chi alli voti nun sa fira a capìri.

Na situazzioni tipica 'nta li so scritta eni chidda ca quarchi dunu a jutu a quarchi bbanna ppi pigghiari nu missaggiu ma iddu stissu nun sapi di chi si tratta o ppi cu eni.

Alli voti quannu pirsunu si trovanu nta situazzioni strani, da incubbu comu a chissi discritta tipicamenti di stu scritturi allura venun discritta comu situazziona Kafkiani.

Kafka nasciu di na famigghia di classi media.

So patri era nu mircanti. Era viramenti siveru cu iddu e malignu ca so famigghia.

Li stori di Kafka spissu anu storii cu patri ca sunu viramenti brutali e inumani.

Kafka spinniu a maggiuritati da so vita â sô casa.

Nun si spusau mai o lassau li so ginitori.

S'antisi comu si nun avia vuluntati propria.

Scrivìa di pirsunu ca lu duminavunu e ca ci avieunu putira mistiriusa.

Truvau difficili fàrisi novi amicizzi, nun ci piacìa lu so travagghiu e era scurbuticu cu tutta chiddi ca lu circundaunu.

Spissu ricìa ca nun si sintìa appartèniri a nuda bbanna.

Parra in tidescu ma vivìa nta nu paisi unni si parrau a lingua ceca(a Boemia, ca facìa parti di lu Imperu austru-ungaricu, ora parti dâ Ripubblica Ceca).

Dicìa di ssiri nu sucialista e àtiu e sibbeni fussi 'ntirissatu di pulitica nun fici mai parti di n'attivitati pulitica.

Appujau li ceca ca vulieunu cuvirnari lu propru paisi e fari ciuriri a loru cultura, ma nun a statu mai parti intiggranti di stu pinzeru picchini avìa statu iducatu nta loca di cultura tidesca.

Mentri sturiava liggi nta l'Univirsitati di Praga ancuntrau a Max Brod e addivintarru cumpari.

Brod era nu scritturi e cchiu tardu scissi na bioggrafia di Kafka.

Duoppi li so studii univirsitari truvau nu travagghiu a n'agginzia assicurativa.

Travagghiava bbonu ma nun ci piacìa comu travagghiu.

Pinzava ca lu travagghiu nta l'uffici era nuiusu e passava nuttati scriviennu.

Nta lu 1917 si pigghiau a tubberculosi.

A ppicca a picca addivintau sempri cchiu malatu.

Si n'appi a gghiri 'n pinziuni 'nticipata nta lu 1922.

Passau na puocu di tiempu 'nta n'uspitali e morsi nta lu 1924.