Fotinu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Fotinu (mortu ntô 826) fu cuvirnaturi dâ Sicilia.

Nutizzi biografichi[cancia | cancia la surgenti]

Ci fu mannatu doppu chi l'àrabbi cunquistaru l'ìsula di Creta pi lu cui cuvernu Fotinu avia statu numinatu. Secunnu certi tistimunianzi di l'èbbica, Fotinu nun arrinisciù a stuppari la nvasioni àrabba di Creta, e anzi arrinunciau a cummattiri l'àrabbi. Lu mpiraturi Micheli Balbu pinsava ca Fotinu putìa fàrisi pirdunari jennu a cuvirnari la Sicilia, chi all'èbbica era cunsidirata na riggiuni assai pirifèrica di lu mpiru bizzantinu. All'èbbica la Sicilia vivìa nu piriudu di lutti ntistini. N sèquitu a na sullivazzioni militari capiata di Eufemiu, forsi pi na quistioni murali pisunali tra Eufemiu e Fotinu, arriguardanti na fìmmina, Fotinu fu ammazzatu.

Lu moti dû 826 appiru cunsiquenzi assai mpurtanti pâ storia dâ Sicilia. Eufemiu, quarqui simana addoppu, fu battutu di truppi bizzantini a Sarausa, e appi aggh'irasinni 'n Africa, di unni arriturnau l'annu addoppu cu na flotta aglabita capiata di Asad al-Furat chi sinnau la nvasioni àrabba dâ Sicilia a pàrtiri di capu Lilibbeu.