Ferruvìa Castelvitranu-Portu Impeducli

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
St'articulu fa parti dâ seria
Trasporti e Vìculi
Sizzioni Trasporti...

Trasportu di passiggeri
Trasportu di merci - Liggi
Ferruvìi - Ariunàutica

Sizzioni Vìculi...

Menzi di trasportu
: Casi e Mudelli
: Casi e Mudelli
: Casi e Mudelli

La Ferruvìa Castelvitranu-Portu Impeducli è 'na Ferruvìa a Scartamentu ridduttu ca oi non funziona cchiù; prima currèva dô Castelvitranu, 'n Pruvincia di Trapani nsinu a Agrigentu, caminandu ppi la majoiri patti di lu pircòrsu vicina â custera dô suddi dâ Sicilia di punènti.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

La ferruvìa vinni prugittata nsinu dô 1882 quandu lu Ministeru dê Pubblichi Travagghi priparàu nu studiu têcchinicu ca ndiviruàva lu pircorsu utili; ma li vari paìsi s'accuminciàru a cchiappari ntra di iddi e nun si ni fici nenti. Unu dê tanti prupunimenti era di fari 'na ferruvìa a scartamentu nummali ppi jungìri Portu Impeducli cchè du linni di Palemmu una ca vinèva di Àrcamu e l'autra dê Quaràri (oi Araguna Caddari). Ntô 1901 'na Riggia Cummissioni tentàu 'n ncumprumìsu a scartamentu ridduttu e 'n tracciatu a zigghi-zagghi ntra l'intennu e lu liturali ppi nun scuntintari a nuddu. Nun sinni fici nenti nfinu ô 1906 quandu la Riti Sicula sa pigghiaru li Ferruvìi dô Statu ca accuminciarunu li travagghi e lu 20 giugnu 1910 grapèrunu lu trattu di Castelvitranu a Silinunti. Travagghiannu lentu lentu lu 2 giugnettu 1923 grapèrunu lu trattu di Sciacca a Ribbera e appoi l'intera lìnia ca pirò, junti a Portu Impeducli, ubbrigava a cangiari trenu acchianàndu na chiddu dâ linia a scartamentu nummali su ss'ava a gghiri a Girgenti ca pirò aveva la stazzioni a 5 km di lu centru citadinu.

Sulu ntô 1933 costruèrunu finarmenti lu trattu di 3 km nsinu a la stazzioni nova di Agrigentu Cintrali mittènduci li rotai riddutti muntàti dintra a chiddi nommali ma s'appi a spittàri nsinu ô 1951 pp'avìri fattu lu culligamentu nsinu a Portu Impeducli.

Commu si vidi chiaramenti la linia la ficirù già vecchia nsinu dâ cunsigna: troppi cuvvi, treni lenti, stazzioni luntani dê paìsi e durcis 'n funnu senza farla arruvàri a lu capulocu direttamenti. La virità era ca li ferruvìi l'avunu a fattu sullu ppè ntirèssi dê prupritari dê surfàri ppi daricci comudu di traspurtari lu sùrfuru e nò ppi li paisi e ppi li genti.

All'inizziu, ratu ca nun c'èrunu stratim ma trazzèri la genti si cuntintàva ma quandu accuminciaàrunu a caminari l'autobussi e li machini, alleggiu alleggiu lu tràficu firruviariu accumunciàu a calari.


(Autore: Donato Rossi, per gentile concessione www.photorail.com)]]

Ntô 1949 arruvàarunu li novi Automotrici RALn60 ca currèvunu cchiù viloci di li treni a vapuri; li passiggèri aumintàrunu ma la FS si firmàu ddocu, non cangiànu li linii e nun ammudernizzànu l'impianti pirciò li màchini novi puru putendo curriri cchiossài àavunu a tèniri lu passu, stancandu la genti ma quandu putèva si pigghiàva n'àutru menzu di trasportu.

La linìa addivintàva sempri cchiù vecchia, li ferruvìi suspundèvunu all'impruvisu, lu sivviziu ppi travagghi ca non finevunu mai nsinu a quandu lu 31 dicèmmiru 1985 arruvàu l'urtimu jornu di vita di chidda ca era oramai urtima linia a scartamentu ridduttu di li FS.

A pàrtiri dô 1° jinnaru 1986 finèrunu tutti i sivvizi passiggèri e mecci. Avissanu pututu mudènnizzari ma non lu fìciru ntempu.

Taliati puru[cancia | cancia la surgenti]