Fìcatu (koiné salentina normalizzata - Noule)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Sta pagina secuta la norma ortografica salentina indicata pi lli articoli sobbra Wwikipedia.

Lu fìcatu umanu ete nna ghiannula anficrina (ca ole ddice sia esocrina cca endocrina) cconzata sutta lu diaframma intra lla regione de l'ipucondriu de ritta e parzialmente puru de l'epigastriu. Ete la ghiannula cchiù rruessa de lu corpu umanu, e tene nnu rolu fondamentale pe ttutte le fatìe ca svolge intra lli muti contesti de la fisiologia de l'organismu.

Funzioni[cancia | cancia la surgenti]

Le fatìe te lu fìcatu se le caricane tutte li epatociti, ca suntu nn'istotipu propriu te l'organu.

Allu chiùtere de la chiài, li epatociti se caricane subbra te iddhri:

  • La sintesi de la bile, ca ene secreta intra lli dotti biliari, e de ddhrai scìnnenu alla cistifellea e allu duodenu
  • Lu metabolismu e lu scasciu de le proteine
  • Lu scasciu de l'insulina e de nnu puzzu de auri ormoni
  • Lu scasciu de l'emoglobina
  • Lu scasciu e la disintossicazione de nu certu nummaru de mmucarei ("tossine") circulanti, prodotte de lu corpu (endogene) o nutte intra a quistu de fore (esogene, xenobiotici comu veleni e farmaci)
  • Lu ccogghiu de mute sostanze de depositu, comu allu glicogenu;
  • Lu cangiu de l'urea intra ll'ammoniaca
  • Finc'a llu terzu mese de la vita fetale, lu fìcatu ete lu cchiù rrobustu produttore de globuli rossi; se dae canza chianu chianu e se chianta na fiata pe ttutte quannu la miduddhra ossea rria e sse minte cu pigghia stu rolu (a ncignare de la 32a simana te gestazione).