Eugene Cernan

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Eugene Cernan

Eugene "Gene" Andrew Cernan (natu a Chicagu lu 14 di marzu 1934) è n’astrunàuta statunitenzi. Cernan fici parti dâ NASA a partiri dû 1963. La sò prima missioni ntô spazziu fu chidda rializzata cu Gemini 9 lu 3 di giugnu 1966. Nta tali occasioni Cernan fu lu terzu omu, doppu Aleksej Archipovič Leonov e Edward H. White a effittuari n’EVA. Assignaru sta missioni a Cernan e Thomas Stafford pi sustituiri li mèmmira di l'equipaggiu origginali, cumpostu di Charles Bassett e Elliott See, ca mureru pricipitannu cû sò caccia duranti n'esircitazzioni.

La sò secunna missioni fu lu volu nta Apollu 10, arrè nzèmmula a Thomas P. Stafford e John W. Young. Era la missioni priparatoria pi lu sbarcu ntâ Luna. Lu LM Snoopy, cu Cernan e Stafford a bordu, s’avvicinau â supirfici dâ Luna nzina a 15.243 m.

Duranti la sò terza missioni spazziali (Apollo 17), Eugene Cernan fu l' 11° omu a mèttiri lu pedi ntâ Luna. Cernan è com’è-gghiè ô mumentu l'ùrtimu omu a lassari la Luna, datu ca lu sò cumpagnu di missioni Harrison H. Schmitt (12º e ùrtimu omu a mèttiri lu pedi ntâ Luna) turnau a tràsiri ntô LM Challenger picca prima d’iddu. Èranu li 05:40 UT dû 14 di dicèmmiru 1972.

Cernan è una di l’ùnichi tri pirsuni a aviri viaggiatu dui voti dâ Terra â Luna (l’àutri dui sunnu Jim Lovell e John Young), unu dî suli 12 òmini ca ci hannu caminatu ntâ Luna e l'ùnicu omu a aviri effittuatu dui voti la scinnuta agghiri la Luna a bordu di nu LEM (Apollu 10 e Apollu 17). Nortri, comu mèmmiru di l'Apollu 10, cunnividi lu record di vilucitati pi menzi pilutati di 39.897 km/h (11,08 km/sec) duranti la turnata dâ luna lu 26 di maiu 1969.

Lassata la NASA Cernan addivintau viciprisidenti dû "Carol Petroleum" a Houston, Texas. Ntô 1981 funnau na sò ditta di cunzulenza pî voli ntô spazziu.

Nta l'annu 1999 Cernan pubbricau lu libbru The Last Man on the Moon. Ccà discrivi li sò spirienzi ntô spazziu e comu appi la mprissioni d’èssiri ossirvatu d’àutri pirsuni nta dd’occasioni.