Drittu riggiunali

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu drittu riggiunali è na banna dû drittu pùbbricu ca si òccupa di tutti li funzioni dunati a li riggiuni o n manera ginirali a tutti li enti lucali dicintrati agghiri lu Statu cintrali. N Auropa, a secunna di li vari jirarchii di li funti, sutta l'enti pùbbricu statali putemu aviri Regioni (Italia), Comunidades autónomas (Spagna), Länder (Girmania), Régions (Francia), ntra li Stati cchiù granni.

La funti primaria di drittu n Italia è la Custituzzioni e particularmenti lu Titulu V (artt.114-133), ca si òccupa di li riggiuni, li pruvinci, li citati mitrupulitani e li cumuna. Chiossai sunnu funti videmma li sintenzi dâ Corti Custituzzionali, li leggi riggiunali (chi hannu pari valenzia di li leggi dû Statu) e nzumma tutti li atti nurmativi pi zoccu cuncerni li enti lucali.

Assai mpurtanza havi avutu ntâ storia italiana la rifurma dû Titulu V dû 2001, attraversu cui s'addifinisciunu apprima li funzioni statali (art. 117 Cust.) accussì di lassari putistati liggislativa, asclusiva o cuncurrenti, a li riggiuni pi zoccu sparti li funzioni nun alincati di l'art. 117 Cust. Avanti di lu 2001 l'art. 117 Cust. alincava li funzioni riggiunali e li àutri eranu sulu statali.

Bibblugrafìa[cancia | cancia la surgenti]

  • S.Bartole, R.Bin, G.Falcon, R.Tosi, Diritto regionale, Il Mulino, Bologna, 2005, ISBN 88-15-10542-5

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]