Discussioni utenti:Calicchiulusiculu/Fogghiu di prova

Contenuti della pagina non supportati in altre lingue.
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Li mè pinzeri[cancia la surgenti]

  1. Bomminuti - cci nni sunnu na vintina di sti tipi di palori, pi mia tutti quanti nun sunnu li pari di chiddi usati 'n àutri lingui. Ju cridu ca siccomu nuiàtri siciliani nun avemu l'abbitùdini di gràpiri con piaciri li nostri porti p'ogni pirsuna strana chi veni tuppiliàricci, d'accussì l'attruvamu diffìcili scègghiri nu tèrmini chi havi li ntinzioni d'ammitari tuttu lu munnu ô nostru situ. Tanti di sti tipi di palori comu «bomminuti» hannu lu senzu còmicu, allura ni veni diffìcili dicìdiri a unu o l'àutru. Ju ritegnu stu senzu picchi la forma «bomminuta» vinìa usata propiu d'unni veni la mè famigghi. Allura, «quannu fu a bomminuta» (quando sei arrivato) ntô senzu irònicu. Poi, l'àutra cosa è ca na palora comu «Bomminuti» mi fa ricurdari na sprissioni chi usava sempri mè patri: «ma chi sì? bamminuni?!» (bamboccione, usatu quannu stava facennu quarchiccosa stùpida).
  2. enciclupiddìa - pi mia, na palora comu «enciclopedia» è sufficimenti ntirnazziunali pi lassàricci stari comu è.
  3. ja - li rifirimenti boni nun pòrtanu sta forma
  4. in - puru ju haiu pinzatu a li voti ca fussi megghiu usari «in» mmeci di «'n» o «n» sulu comu cumminzioni, chi armenu è na forma chi nun si pò cunfùnniri e aiuta lu lèggiri (mmeci spissu unu s'havi pinzàricci liggennu «'n» o «n»). Puru Meli usa «in» spissu (m'accura picchì usa tanti formi taliani). Ma cchiù giniralmenti, m'addugnu ca prifirisci usari la «i» ô principiu di palori (câ ccizzioni di «ntra»). Piccittu, Camilleri e Bonner (e quasi tutti li pueti cèlibbri) ùsanu nudda «i». Ju cridu ca quannu n'usu è accussì unànimu, stamu parrannu d'un standard pi sicuru, e l'amâ cuntinuari usàricci senza dubbiu.
  5. Giugrafìa - facirmenti sta palora è na pussibbilitati. Dicu d'accussì pi sti raciuna: a) tanti di l'àutri lingui ùsanu nu prifissu chi fu aggiustatu spicificamenti pâ sò lingua, dunca, «geo-» nun è na forma univirsali; e b) sacciu ca Bonner usa la palora: giugràfici/giugràfichi.
  6. Sucitati e Tecnuluggìa - ju prifirisciu «sucitati», nun sugnu sicuru di «Tecnuluggìa» - tutti sti dui liami foru criati tantu tempu fa ca ju mancu ricordu d'unni vennu.
  7. Dati e Abbinimenti - la cumminzioni nta wikipedia è d'usari li littri minuri doppu la prima palora.
  8. Pi nni sapiri chiossai - pi mia, lu sonu di «pi sapìrinni chiossai» mi pari cchiù autènticu. Parrannu grammaticamenti, nun ti pozzu diri - ma pozzu diri ca era Alessiu Patti chi scriviu sta frasa.
  9. l-addimustrari e s-appuiari - vulevi scrìviri sti cuntrazzioni propiu d'accussì. Nun capisciu lu mutivu.

Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:22, 16 jinnaru 2007 (UTC)

E li mei pinzera[cancia la surgenti]

  • Bomminuti. Ju nun sacciu chi palora scègghiri tra tutti li palori siciliani asistenti: assabbinidica, salutamu, bomminuti, ecc. Siddu nun asisti na palora panziciliana, forsi la megghiu suluzzioni sarìa chidda d'accittari di scrìviri na palora talianizzata (benvinuti, bemminuti, binvinuti, bimminuti, ecc.) pi fàciri l'accugghienza a li visitatura.
  • na enciclupiddìa. La palora siciliana "enciclopedia" veni dû latinu "encyclopedia" (ca veni dû grecu "egkuklios paideia", e ca signìfica "nzignamentu cumpretu" o "istruzzioni 'n cìrculu"). Mi pari cchiummegghiu scrìviri lu prifissu latinu "enciclo" (cumpretu) senza mudificàrilu, comu li cullabburatura dâ Wikipedia siciliana fannu di lu nizziu di stu pruggettu. Pirchissu la sprissioni n'enciclopedìa mi pari èssiri la megghiu forma pi stu pruggettu, puru siddu è prubbàbbili ca tanti siciliani dìcinu na ncicropedìa o na ncichiopedìa..
  • ja. La palora "già" veni dû latinu "iam", comu la palora spagnola "ya" (câ prununza "ià"), e comu la palora francisa "déjà" (câ prununza standard "degià" ma ca veni prununzata "deià" nta arcuni zoni muntagnusi dâ Francia). Sugnu d'accordiu cu Micheli ca la palora siciliana "ià/jà" asisti pirchì ju macari la vitti cchiù voti nta puisìi e testi siciliani. Sfurtunatamenti mancu li mei dizziunari la pòrtanu sta palora veru siciliana "ià/jà", e sulu prupòninu chidda talianizzata "già".
  • in. E' megghiu scrìviri "'n" o "n".
  • Giugrafìa. Prubbabbirmenti ci sunnu tanti siciliani ca dìcinu d'accussì, e puru li Corsi (di l'ìsula di Còrsica) ùsanu sta palora cû prifissu "giu-". Ma li rifirimenti cchiù famusi pòrtanu sulu lu prifissu sicilianu "gio-" mmeci di "giu-".
  • Pi nni sapiri chiossai. La tò sprissioni mi pari cchiù napulitana (Pe ne sapé cchiú assaje) di sicilianu. Zocch'è la tò fonti? Nu littiratu sicilianu usau sta sprissioni Pi nni sapiri chiossai?
  • l-addimustrari e s-appuiari. La mia famigghia usa Nun t'affruntari! ma usa addimustràllu (zoè addimustràrlu o addimustràrilu). quinni pi mia è megghiu scrìviri addimustràrilu e appuiàrisi.
  • picchidda. Penzu ca "picchicedda" è cchiù panzicilianu.
  • intra. Nun si sapi siddu scrivisti "intra" pi "dintra", "rintra", "jintra", o "'ntra". Forsi è megghiu scrìviri " 'n/nta/nda/nna" ("in" 'n talianu), o "ntra/tra" ("fra" 'n talianu).
  • sinzeri. Nuddu dî mei dizziunari porta sta palora. Zocch'è la tò fonti? Nu littiratu sicilianu usau st'aggittivu sinzeri? Forsi è megghiu scrìviri "sinceri".
  • Tecnuluggìa. Nuddu dî mei dizziunari porta sta palora, o puru stu prifissu "tecnu". Zocch'è la tò fonti? Nu littiratu sicilianu usau stu prifissu tecnu? Forsi è megghiu scrìviri "tecno". Li Corsi (di l'ìsula di Còrsica) ùsanu la palora "tecnolugia" cû prifissu "tecno-". Li Napulitani ùsanu la palora "tecnologgìa".

Salutamu! --Sarvaturi 13:20, 29 jinnaru 2007 (UTC)