Discussioni:Usu dâ «A» davanti a li verbi siciliani

Contenuti della pagina non supportati in altre lingue.
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
  • Raccumannamu d'usari sti formi tìpichi siciliani puru siddu sunnu cchiù longhi, ma nun cunzidiramu l'usu di li formi curti comu n'erruri.
Giustu - prifirisciu usari li formi longhi, ma ogni tantu, la musicalitati dâ palora mi veni pi scrivìrila curta. P'asempiu: «arrispùnniri»; ju nun pozzu diri cci arrispunnìi, nun mi veni pulitu; haiu a diri: cci rispunnìi. Ogni tantu, mi pari c'am'a usari ssi formi curti pi forza. Nta ssi casi, è megghiu nun aviri la reula stritta stritta. È la stissa cosa chî palori comu nna, nta, ntra, spissu si tratta dâ musicalitati dâ frasa - nun è na quistioni grammaticali (mi pari). Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 05:51, 11 Sittèmmiru 2007 (UTC)


  • Ciau Pippu, grazzi pi lu tò missaggiu. Hai raggiuni, la lingua parrata è n'anticchia diversa di chidda scritta. La sìllabba nizziali è spissu "livata" sidddu nun è accintata. Ma st'artìculu lu scrivìi pi lu sicilianu scrittu, pirchì ci sunnu rìsichi di cunfusioni siddu si scrivi senza la "a":

- 'ssicutari/'sicutari (zoè "assicutari", ca ntô talianu veni a diri "perseguire")

- sicutari (zoè nu sinònimu di "sèquiri", ca si dici "seguire" ntô talianu)

- 'ggaddàrisi/'gaddàrisi (zoè "aggaddàrisi", ca ntô talianu veni a diri "azzuffarsi")

- gaddàrisi/gaddari (zoè "far da padrone, essere tronfio, darsi arie" ntô talianu)

- 'gghicari/'ghicari (zoè "arrivare" ntô talianu)

- ghicari (zoè "piegare" ntô talianu)

- 'mmuttari (zoè "spingere" ntô talianu)

- mmuttari (zoè "mettere in botte" ntô talianu)

ecc.

Ci sunnu vari verbi siciliani ca siddu si leva la "a" nizziali, si ponnu cunfùnniri cu àutri verbi siciliani (m'addunai di chistu, anni fa, quannu accuminzai a studiari lu sicilianu). Haiu nutatu ca ci sunnu macari vari verbi siciliani cû prifissu "dis" ca siddu si lu leva, lu significatu cancia na picca o cumpretamenti: discìnniri/scìnniri, dispisari (dispensare) /spisari (spènniri), dispiari (dispiegare) /spiari (chiedere), "distruiri" (distrùiri) e "struiri" (strùiri) ca poti èssiri cunfunnutu cu "struìri/istruìri" siddu l'accenti nun sunnu scritti.

Pi mutivi etimològgici midemma, penzu ca ci sunnu arcuni "a" nizziali ca s'hannu a sarvari:

- 'rrizzari/'rizzari (zoè "arrizzari", ca ntô talianu asisti cû prifissu "a": "arricciare" e ca ntô francisi asisti cu lu prifissu "he": hérisser, cû significatu n'anticchia diversu)

- 'rraggiari/'raggiari (zoè "arraggiari", ca ntô francisi asisti cû prifissu "in": "enrager" e ca ntô talianu asisti cu lu prifissu "a": arrabbiarsi)

- 'rrussiari/'russiari (zoè "arrussiari", ca puru ntô talianu asisti câ "a": "arrossire", ca ntô spagnolu asisti cû prifissu "en": "enrojecer" )

- 'rrùstiri/'rùstiri (zoè "arrùstiri", ca puru ntô talianu asisti câ "a": "arrostire")

ecc.

Chi nni penzi?

Salutamu! --Sarvaturi 09:44, 11 Sittèmmiru 2007 (UTC)

  • Ciau Turiddu - di st'asempi, nun nn'haiu nenti di diri ô cuntrariu. Ju stavu pinzannu chiutostu di certi verbi cchiù cumuni, comu attruvari/truvari, arricògghiri/cògghiri, ecc. Ma forsi hai raggiuni ca pâ lingua scritta am'a pruvari a usari sti formi cchiù longhi (senza èssiri troppu nfruinzatu dû sonu dâ lingua parrata). Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:32, 11 Sittèmmiru 2007 (UTC)
  • Ciau Pippuzzu, grazzi pâ risposta, haiu canciatu n'anticchia la frasa nta l'artìculu: ora lu litturi havi cchiù libbirtati pi fari a modu sou. Ma ci nformu ô litturi ca li furmi sicilianizzanti câ "a" nizziali sunnu chiddi cchiù siciliani (puru siddu nun sunnu sempri chiddi cchiù usati). Pippu, ti vogghiu diri ca quannu accuminzai a lèggiri testi scritti 'n sicilianu una dî cosi ca mi pàrsiru ntirissanti e particulari dû sicilianu era sta pirsistenza di lu prifissu latinu "ad" ca la maiuranza dî lingui neolatini (sparti lu francupruvinzali e lu spagnolu) cancillaru ntê furmi cumuni dî verbi. Pi fauri dimmi siddu la frasa cunveni accussì (la poi canciari puru tu). M'hai a scusari siddu a li voti sugnu n'anticchia "sicilianista" ma siddu leggi tutti l'artìculi dâ rùbbrica "Mutivi di li nostri scigghiuti ortugràfichi" poi nutari ca puru siddu sugnu na picca "purista", lassu spissu la pussibbilitati di scègghiri tra una furma o n'àutra furma siciliana, pirchì di lu nizziu, stu pruggettu funziona d'accussì (accittamu spissu cchiù furmi), e sugnu d'accordiu cu stu sistema abbastanti apertu d'accittari cchiù furmi siciliani. La varitati è ricchizza. Salutamu! --Sarvaturi 16:23, 11 Sittèmmiru 2007 (UTC)
  • Ciau Turiddu - ju sugnu d'accordu cu zoccu scrivisti. L'argumentu arresta ca pâ lingua scritta, la forma cchiù longa è chidda megghiu, puru siddu si usa la forma curta ntâ lingua parrata (picchì sapemu ca spissu cc'è la diffirenza tra li dui) - significa ca nuiàtri tutti quanti nun am'a jiri sempri cû sonu naturali chi ni veni pi testa. Ma stu fattu va pi tanti dî reuli - scrìviri ntô Standard pi na manera custanti signìfica fari propiu d'accussì! Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:02, 12 Sittèmmiru 2007 (UTC)
  • Ciau Pippu, grazzi pi la tò risposta lesta. Viju ca tutti dui semu d'accordiu. :-) Ti salutu. --Sarvaturi 16:56, 12 Sittèmmiru 2007 (UTC)