Discussioni:Tròttula

Contenuti della pagina non supportati in altre lingue.
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Ciau a tutti, ju sacciu ca si dici rùmmulu, tròttula mi para nu tèrmini figghiu dâ talianizzazzioni dâ nostra lingua. Ragghiunamucci. Scrivu e scappu, Salutamu! --Anakletos 12:30, 24 Aprili 2007 (UTC)

Si dici rùmmulu, ma nta li me parti si dici tuppètturu ginericamenti - Appoi, vulennu spicificari li particularità si chiama paparazza quannu è grossu, paparedda si è grossu ma chiù nicu dâ paparazza, tuppètturu quannu è mediu, tuppètturu lìsinu si gira alleggiu e ciancianedda si chiama quannu è nicu.

Salutamu ! --Santu 16:15, 24 Aprili 2007 (UTC)

Pinsannucci bonu, la tròttula è nu giucattulu, comu dici Sarvaturi, ca po essiri di vari matiriali e pò girari cu diversi sistemi, mentri lu rùmmulu o tuppetturu e propiu chiddu di lignu ca gira cu lu lazzu.

Salutamu! --Santu 20:52, 24 Aprili 2007 (UTC)



Ciau a tutti, grazzi pi li vostri missaggi ntirissanti, difattu haiu dicidutu d'usari lu tìtulu talianizzatu "Tròttula" pirchì è na palora ca vitti 'n lìnia. E attruvai macari "truòttula" e "truòttuli" ntâ riti, mentri:

  • lu mè dizziunariu (Vocabolario siciliano-italiano Editrice Antares 2002) porta "tòrtula" e "strùmmula"
  • lu mè dizziunariu di Salvatore Camilleri porta li formi "tuppètturu", "tuppettu", "tròttula", "strùmmula", "filicchia", "farfaredda", "lìsina"
  • lu mè dizziunariu di Mario Grasso (Dizinario siciliano italiano) porta "strùmmula"
  • lu mè dizziunariu di Luigi La Rocca (Vocabolario siciliano) porta "tuppèttiru"

Quinni haiu pinzatu ca fussi megghiu d'usari la forma talianizzata "tròttula", nta stu casu, accussì sapemu tutti di zoccu parramu. Ma forsi m'haiu sbagghiatu facennu d'accussì. Chi nni pinzati? Salutamu! --Sarvaturi 20:56, 24 Aprili 2007 (UTC)


Ciau Sarvaturi, penzu, comu già scrivii chiù supra, ca pi trottula s'ha ntenniri nginirali lu jocu ca pò essiri fattu di diversi matiriali e di diversi formi, mentri ca lu tuppètturu è chiddu di lignu ca si fa girari cu la corda. Fici n'articulu pi lu Tuppètturu o Trùmmulu. Ciau --Santu 21:00, 24 Aprili 2007 (UTC)


  • Ciau Santu. Grazzi pi la tò risposta. Ora aspittamu macari l'opinioni di Anakletos pirchì fu iddu a cuminciari sta discussioni. Salutamu! --Sarvaturi 21:59, 24 Aprili 2007 (UTC)
  • Allura, ju vaju pinzannu ca stu jucattulu è canusciutu ntê diversi banni dâ Sicilia 'n manèra diversa, picchì chistu era nu strummentu assai pupulari nti l'èbbichi scurruti e, di paisi 'n paisi, di pruvincia 'n pruvincia, avìa lu sò particulari nomu pi comu era canusciutu. Cu tuttu chistu, ju penzu ca fussa tintu mèttiri lu tèrmini talianizzatu, picchì va contru a chiddu ca niàutri stissi vulemmu fari dâ lingua nostra, e penzu macari ca lu tèrmini ca nti stu casu s'avissa addupirari fussa strùmmula picchì è lu tèrmini cchiù canusciutu ntê dizziunari (c'attruvai macari ju ntô mò Dizionario Siciliano-Italiano di Vicenzu Murtillaru) ma ca s'avissa macari spummintari na sizzioni, dintra lu stissu artìculu, pi diri macari tutti l'àutri varianti dû tèrmini (cosa ca vali macari rivardu li rinnirizzamenti) e fari macari nu artìculu pi ogni varianti unni diri nti quali zona chistu vena diciutu d'accussì e li diversi particularitàti, siddu l'havi. Facitimi sapiri chieca ni pinzati. Salutamu. --Anakletos 22:29, 25 Aprili 2007 (UTC)


  • Ciau a tutti, haiu fattu macari jù na ricerca, ma senza diziunariu, vistu ca tutti dui li palori (strùmmula e tuppètturu) nta li diversi dizziunarî hannu lu stissu significatu: la mê ricerca l'haiu fatta diggitannu li noma nto muturi di Google, pi vidiri nta quali paisi s'usa nu nomu e nta quali l'autru. Havi raggiuni Anakletos: nta quasi tutta la Sicilia e magari nta arcuni zoni da Calabbria attruvai "strùmmula" (blog - turnei), mentri nta bona parti dâ pruvinza di Catania veni chiamatu prifirinzialmenti tuppètturu, ma macari strùmmula (tutta la pruv. Etnea e nta li parti di Motta, Paternò e Adranu).

Però “la strùmmula e lu tuppètturu” sunnu “trottole” ca hannu la carattiristica ca hannu èssiri di lignu, e hannu aviri lu lazzu pi dàrici lu motu, mentri la trottula ‘n ginirali havi formi diversi, po’ èssiri fatta macari di prastica o àutru materiali, po’ girari senza bisognu di lazzu.

Macari a trottula ha èssiri muntuata, comu vuci ginerica e, appoi s’ha diri ca ntà la tradizzioni siciliana la trottula è di lignu, veni furriata cu lu lazzu e si chiama “strùmmula” e macari “ tuppètturu “ nta pruvinza di Catania.

Jù la cosa la viju accussì. Salutamu! --Santu 16:18, 26 Aprili 2007 (UTC)