Discussioni:Armariu

Contenuti della pagina non supportati in altre lingue.
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Ntê mè banni (Rausa- Sarausa) si dici muarra o armuarra. Siddu si dici puru nti autri banni forsi forra megghiu canciari li rinnirizzamenti? Casumai dicìtilu ccà. Salutamu. Peppi. --Gmelfi 07:01, 18 Sittèmmiru 2006 (UTC)


Ciau Peppi, grazzî pû tò missaggiu ntirissanti. Attuarmenti ntâ Sicilia si dici: Muàrri, Muàrru, Muàrra, Armuàrri, Armuàrru, Armuàrra, Ammuàrri, Ammuàrru, Ammuàrra (ca putìssuru vèniri di lu francisi "Armoire" câ funètica "Armuàr") e macari Armàriu (ca putissi vèniri di lu spagnolu "Armario" o di lu talianu "Armadio"). Nun sugnu linguista e quinni nun sacciu zocch'è cchiù megghiu, ma mi pari ca la forma megghia, nta stu casu, fussi "Armariu" pirchì la maiuranza dî siciliani ca vennu a lèggiri sta Wikipedìa ponnu arricanùsciri cchiù facirmenti sta palora siciliana a pàrtiri di la palora taliana aquivalenti ("Armadio") puru siddu la palora "Armariu" pari cchiù dialittali (zoè menu tìpica siciliana). Ma forsi mi staiu sbagghiannu... Salutamu! Turiddu

Turiddu, la to' ossirvazzioni mi pari giusta. Salutamu! --Giusi 17:19, 20 Sittèmmiru 2006 (UTC)

Ntê mè parti si dici "ammuaru" senza doppia erri (la radici francisi "armoire" mi pari cchiu chi evidenti). Saru


Vitti lu dizziunariu di sicilianu chi haiu â casa. Porta dui vuci: armariu=armadio, comu la difinizzioni di st'articulu e armuarri=armadio. Pirsunarmenti iu prifirissi la secunna, chiù luntana dû talianu e cchiù vicina â chidda chi usu ju quannu sugnu â mè casa n Sicilia, ma Giusi dici chi a Palermu si usa l'autra. Pippu, scusami si ogni tantu t'addummannu: chi dici lu dizziunariu granni di Piccittu? Salutamu. Peppi--Gmelfi 07:50, 26 Sittèmmiru 2006 (UTC)

Ciau Peppi - nun ti prioccupari - mi piaci sempri cuntrullari Piccittu! Sai ca ju nun leggiu mai sulu una vuci, finisci sempri ca ju haiu a lèggiri tuttâ pàggina! Staiu pi jiri a casa, e lu cuntrollu sta sira (si pozzu truvari dui minuti senza la sòlita litanìa dî picciriddi!). Puru ju canusciu la prima. A prestu. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 08:02, 26 Sittèmmiru 2006 (UTC)
Piccittu.
«armàriu m. armadio. 2. credenza. 3. scansia. Anche ammaru, armalu, armàniu. »
«armuarri, armuarru (CL 5) e armuaru (PA 13) m. armadio a specchi.» CL 5 = S. Caterina Villarmosa; PA 13 = Campofelice di Roccella.
Mi pari ca sta forma «armuarri» è bona e nun è na forma lucalizzata (comu l'àutri dui, chi sunnu formi lucalizzati dâ prima). Sparti di chissu, mi pari ca forsi cc'è na diffirenza nica tra «armariu» e «armuarri» - voli diri chissu?
Pi armadio Camilleri n'ammustra «armuarru» e «armaru» (forsi st'ùrtima è n'erruri).
Haiu n'àutru vucabbulariu nicu, Luigi La Rocca, pi armadio iddu porta «guardarobbi». Piccittu porta «guardarrobba» e «guardarrobbi» - n'armariu senza specchiu!
Vi lassu sti nutanni - ju nun u sacciu cchiui! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:33, 26 Sittèmmiru 2006 (UTC)
Mi pari chi li dui difinizzioni sunnu usati e nun sacciu quali viramenti privali supra l'àutra. La diffirenza tra li dui è chi armariu assumigghia all'italianu armadio e chi armuarri assumigghia ô francisi armoire chi si prununzia armuàr. N francisi, pirò, l' armoire pò puru nun aviri lu specchiu (chi si dici mirroir chi si prununzia mirruàr). Forsi li pirsuni cui fa rifirimentu Piccittu fusiunarru armoire e mirroir pi fari di l' armuarri n'armariu chî specchi? Salutamu. Peppi--Gmelfi 09:44, 26 Sittèmmiru 2006 (UTC)



Ciau Maurice, nun sugnu d'accordiu cu l'ùrtimu canciamentu ca facisti nta st'artìculu. Pi mia, la palora siciliana "armariu" nun poti vèniri dû francisi "armoire". Ma penzu ca:

  • "armàriu" putissi vèniri dû latinu "armàrius", ô dû spagnolu "armario", o dû talianu "armàdio"
  • "armuàrra/armuàrru" putissi vèniri dû francisi "armoire" (câ prununza "armuàr")

Salutamu

--Sarvaturi 09:26, 11 Nuvèmmiru 2006 (UTC)


Io mi ricoddu di picciriddu chi i me nonni diciunu "ammuaru",considerati chi sugnu di Missina,e i paroli canciunu non sulu di città in città,ma puru fra paisi confinanti,per esempio nta città aunni nui dicemu "dda patti" nte paisi vicinu diciunu "dda banna",u sicialianu é bellu picchí é variu.

Rinnirizzamenti[cancia la surgenti]