Dinocchiu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu dinocchiu (jinocchiu o ginocchiu; pl: jinocchia) rapprisenta la riggiuni d'unioni tra la coscia e la gamma di l'artu nfiriuri. Però s'havi a tèniri prisenti ca, oltri a l'articulazzioni femorotibbiali, cumprenni macari l'articulazzioni tibbiufibbulari prussimali, ca non fa parti di l'articulazzioni dû dinocchiu prupiamenti ditta.

Cu tali nomu si disigna videmma la parti dî pantaluna ca cummigghia sta zona oppuru n'articulazzioni ca cullìcanu dui òrgani miccànici, cu limitatu motu rilativu rutatoriu nta n'ùnicu chianu, a diffirenza di quantu abbeni nta unu snodu.

Anatumìa umana[cancia | cancia la surgenti]

Lu dinocchiu prisenta dui facci, antiriuri (rutùlia) e pustiriuri (puplìtia) e di dui màrcini, ca mèttinu 'n cumunicazzioni li dui facci.

È dilimitatu 'n àutu dû màrcini supiriuri dâ ròtula e abbasciu d'un chianu passanti pâ tubbirusitati tibbiali.

A l'avanti la cuti rivesti quasi di sula lu tènnini dû quatricìpiti e la ròtula. Ntô spissuri dû suttacutàniu è prisenti na vurza mucusa prirutùlia. Arreri, mmeci, un ribbustu gruppu di mùsculi dilìmita na riggiuni a forma di lusanca, ditta pòpliti, unni dicùrrinu vasi e nervi di granni mpurtanza.

Ntâ sta riggiuni si forma un rapportu tra tri supirficî articulari: la strimitati distali dû fèmuru, la strimitati prussimali dâ tibbia e la facci pustiriuri dâ ròtula.

Riggiuni Antiriuri[cancia | cancia la surgenti]

È duminata dâ spurcenza dâ ròtula, o patedda, ô di susu dâ quali è prisenti la vurza sinuviali suvrapatiddari, la quali 'n casu virsamenti articulari è rispunzàbbili dû rivunciamentu ca si veni a criari. Ô di sutta dâ ròtula, lu ribbustu tènnini rutùliu pruduci na salenza sutta la cuti mentri junci la tubbirusitati tibbiali; st'ùrtima si parpa distintamenti sutta la patedda. Quannu lu quatricìpiti fimurali è rilassatu la patedda è mòbbuli, ma a mùsculu cuntrattu idda acchiana liggirmenti e veni fissata. Latirarmenti, ô cunfini tra riggiuni antiriuri e pustiriuri, si parpa distintamenti la testa dû piruni.

La cuti è spissa mòbbuli supra li chiani suttastanti, e prisenta ruchi abbastanza prununzati. Lu tissutu suttacutàniu è scarsu, quasi assenti supra la patedda, unni accogghi ntô sò spissuri la vurza sinuviali prirutùlia. Àutri vurzi sinuviali, di nùmmuru e diminzioni variàbbili, ponnu èssiri prisenti ntô suttacuti circustanti.

La fascia fimurali cuntìnua macari ntâ riggiuni antiriuri dû ginocchiu, unni adirisci ê spurcenzi òssî già arricurdati e a licamenti e tènnini di nzirzioni musculari. Ô di sutta dâ fascia s'attrova lu tènnini dû mùsculu quatricìpiti fimurali ca si fissa â ròtula e cuntìnua ntô licamentu rutùliu nfiriurmenti.

'N currispunnenza dû chianu òssiu s'attròvanu arterî riccamenti anastumizzati a furmari la riti artiriusa articulari dû dinocchiu; st'ùrtima è accumpagnata dâ riti articulari vinusa.

Li nervi sunnu rami dû nervu safenu.

Riggiuni pustiriuri (puplìtia)[cancia | cancia la surgenti]

Custituisci la riggiuni di flissioni dâ gamma supra la coscia.

La cuti è cchiù dilicata e suttili rispettu a chidda antiriuri, mòbbuli supra li chiani suttastanti.

Sunnu prisenti rami artiriusi ca pruvennu di l'arterî funni e un riccu curredu di vini supirficiali, tribbutarî dî vini safeni.

La fascia fimurali cuntìnua nta sta riggiuni assumennu lu nomu di fascia puplìtia e trapassa appoi ntâ gamma. Cu sò dipinnenzi cuntribbuisci a rivistiri li mùsculi prisenti.

Prufunnamenti â fascia, li mùsculi cuntribbuìscinu a dilimitari nu spazziu a forma di lusanca dittu fossa puplìtia: li dui lati supiriuri dâ lusanca sunnu furmati dî mùsculi semitinninusu e semimimbranusu midiarmenti e bicìpiti latirarmenti.; li dui lati nfiriuri sunnu furmati dî dui capi dû mùsculu gastrucnemiu. La loggia è nchiusa supirficiarmenti dâ fascia puplìtia e prufunnamenti dû chianu ostiuarticulari. Prufunnamenti s'attrova videmma lu mùsculu puplìtiu.

Ntâ fossa puplìtia, mmersu ntô tissutu adipusu, dicurri lu fasciu vasculunirvusu dû pòpliti, custituiutu, 'n senzu lateru-midiali e supirficiali-prufunnu, di nervu tibbiali, vina puplìtia e arteria puplìtia.

  • Lu nervu tibbiali (cuntinuazzioni dû nervu ischiàticu doppu ca chistu emittìu lu nervu piruneru cumuni) dicurri ntâ loggia puplìtia nzinu a jùnciri nfiriurmenti la lìnia di nzirzioni dû mùsculu sòliu.
  • La vina puplìtia arricivi la vina nica safena, ca dicurri nta nu sduppiamentu dâ fascia puplìtia e, prima di jittàrisi ntâ vina puplìtia, emetti la vina anastumòtica di Giacomini, ca diveni supirficiali pirfurannu la fascia e si jetta ntâ vina granni safena.
  • L'arteria puplìtia è la cuntinuazzioni di l'arteria fimurali e si porta di l'aneddu dû mùsculu granni addutturi a chiddu dû mùsculu sòliu. Emetti rami ca cuntribbuìscinu a furmari la riti articulari dû dinocchiu e rami musculari. Lu fasciu è agghiummaratu di na guaina cunnittivali e è accumpagnatu di vasi linfàtici e linfunodi. Li linfatici sunnu tribbutari dû linfucentru ncuinali.

Articulazzioni e càpsula dû dinocchiu[cancia | cancia la surgenti]

Parti funnamintali di l'articulazzioni dû ginocchiu sunnu li minischi (latirali e midiali), c'hannu a stabbiliri na cuncruenza tra li supirficî articulari di tibbia e fèmuri.
La càpsula dû dinocchiu è macari rinfurzata di na serî di tènnini e licamenti:

Sti strutturi di rinforzu si ncèntranu supra la ròtula, a cui si jùncinu li licamenti cruciati antiriuri e pustiriuri.

Patoluggìa[cancia | cancia la surgenti]

Li patoluggìi e li tràumi dû dinocchiu sunnu vari e cumplessi:

  • malfurmazzioni cungèniti (assenza dâ ròtula, lussazzioni dâ ròtula, fissurazzioni dâ ròtula)
  • fratturi (cu spustamenti primitivi atìpici, spissu cumpricati d'espusizzioni)
  • lussazzioni (dâ tibbia, dû fèmuri, dâ ròtula)
  • nciammazzioni (artriti)
  • digginirazzioni (artrusi)
  • tumuri
  • lisioni ê licamenti
  • lisioni musculari.

Vitirinaria[cancia | cancia la surgenti]

Ntê granni armali dumèstici, lu dinocchiu currispunni â riggiuni dû carpu di l'artu antiriuri e â grassedda di l'artu pustiriuri.

Sta riggiuni è spissu seggi di prubbremi cutànî (cicatrici di caduti, ragadi, firuti cunziquenti a difetti d'acchiummu), viscicuna e esustosi.


Midicina
Tutti l'artìculi di Midicina | Tutti li Malatìi | Spicialità Mèdichi