Dan Brown

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Dan Brown

Dan Brown (Exeter, 22 di giugnu 1964) è nu scritturi statunitensi di thriller. Lu sò rumanzu di cchiossai successu è Lu Còdici Da Vinci.

Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

Primu di tri figghi, Brown criscìu ad Exeter, nti lu New Hampshire. Sò patri Richard anzignava matimàtica a la Phillips Exeter Academy e scrissi certiduni testi sculastici supra st'argumentu. La matri di Brown, Connie, era na musicista prufissiunista.

Brown appi n'aducazzioni cristiana e iddu ccu li sò frati jìanu a la Phillips Exeter Academy. Accapati sti studi nti lu 1982, Brown si iscrissi a lu Amherst College, unni fu mèmmiru di la cunfraternita "Psi Upsilon" e si lauriau nti lu 1986.

Si trasferìu a Hollywood pi jiri a fari na carrera di cantanti-auturi e pianista. Di sta sò carrera arrèstanu quattru CD. Lassau Hollywood pi studiari storia di l'arte all'Univirsitati di Siviglia, a la Spagna, unni accuminciau a studiari siriamenti li òpiri di Liunardu da Vinci.

Nti lu 1993 turnau arreri a lu New Hampshire, p'anzignari anglisi a la Phillips Exeter e a la Lincoln Akerman School. Nti lu 1994, nti lu mentri di na vacanza a Tahiti, liggìu nu rumanzu di Sidney Sheldon e potti capiri di putiri fari quarcosa di megghiu. Nti lu 1995 scrissi nu rumanzu anzèmmula ccu sò mugghieri ccu lu tìtulu 187 Men to Avoid: A Guide for the Romantically Frustrated Woman e nti lu 1996 lassau lu travagghiu di anzignanti p'accuminciari la sò carrera di scritturi a tempu chinu.

Brown s'antaressa 'n manera particulari di femminìsimu stremu ca spissu scunfina nti na visioni misandra di la storia e di la sucità, tutti cosi ca si ponnu attruvari spissu nti li sò rumanzi, e ca sunnu assai prubbabbirmenti lu sicretu di lu sò successu cummirciali. Attuarmenti sta a Rye, nti lu New Hampshire. Blythe, sò mugghieri è na storica di l'arte e na pittrici, ca lu ajuta nti li sò ricerchi.

Vuci cunzigghiati[cancia | cancia la surgenti]