Chirlepposi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Chirlepposi (russu: Хирлеппоси; ciuvasciu: Хирлеппуç Мĕлĕш, Hirleppuş Mĕlĕš) jè nu villaggiu (un selo) du distretto di Alikovo ra Ciuvascia, in Russia, ca s'attruòva di 6 chilomatri a ovest di Alikovo, ca jè u centru amministrativu du distrettu omonimu.


Jè peccossu du chiumi Chirlep ru quale prende u numi. Aru autru latu du paise si sviluppa nu cuascu ri pini giovani e coscaglia mista.

Popolazzione[cancia | cancia la surgenti]

La popolazzione di 245 cristiani è di etnia ciuvascia, intra chisti la maggior parte su fimmini. Ntò 1859 c'eranu 23 famigghie, ppe' nu totali di 66 masculi e 75 fimmini, ntò 1907 c'erano 482 abbitanti, ntò 1926 125 famigghie e 539 cristiani.

Clima[cancia | cancia la surgenti]

Il clima è temperato con inverni freddi ed estati calde e lunghe. La temperatura media in gennaio è di -12,9 °C, in luglio di 18,3 °C, la temperatura minima assoluta raggiunse i -54 °C (nel 1979) e la massima assoluta 37 °C. Le precipitazioni medie annue sono pari a 830 millimetri.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Lu numi ru paise derivadi ri paroli ciuvascie "Хирлеп​​" (numi du chiumi) e "пусь" ("inizio"). "Мĕлĕш" (Mĕlĕš) jera u numi ru primu culunu.

U villaggiu fu menzionato a prima vota ntò giugnettu du 1774, quannu Emel'jan Ivanovič Pugačëv vi passò vicinu. La prima suola a Chirlepposi fu raputa ntò 1895.

Finu aru 1927, Chirlepposi eradi na parti ru del cantone di Alikovo (Alikovskaja volost). U 1º giugnettu 1927 u paese fu 'ncorporatu ntò distretto di Alikovo e il 20 di dicemmiri 1962 fu trasferitu aru distretto di Vurnary. U 14 marzo 1965 tornò aru distretto di Alikovo.

Infrastrutturi[cancia | cancia la surgenti]

Ntò villaggio c'è nu centro culturale, na biblioteca, nu prontu soccorsu, nu negozziu. U paese jè prevalentemente alimentatu a gassu.

Trasporti[cancia | cancia la surgenti]

L'autostrada ČeboksaryAlikovoKrasne Četai passa vicinu aru villaggiu, e u stessu havi quattru stradi principali: Centralnaja, Komsomolskaja, Školnaja, Kooperativnaja, Pereuločnaja.

Mass media e telecumunicazzioni[cancia | cancia la surgenti]

  • Cumunicazzioni: "Волгателеком" (Volgatelekom) Би Лайн, МТС, Мегафон. L'accessu a Internet jè sviluppatu.
  • Giurnali e riviste: u giurnali ru distrettu di Alikovo "Пурнӑҫ ҫулӗпе" - "Supa a via ra vita", pubblicatu 'n russu e ciuvasciu.

Bibbliografia[cancia | cancia la surgenti]

  • L. A. Yefimov, "Элӗк Енӗ", Alikovo, 1994
  • (RU) "Аликовская энциклопедия", autori: Efimov L.A., Efimov E.L., Ananev A.A., Terentev G.K., Čeboksary, 2009, ISBN 978-5-7670-1630-3.