Castruriali
Apparenza
(Rinnirizzata di Castru riali)
| Castruriali | |
| Nomu ufficiali: | Castroreale |
|---|---|
| Riggiuni: | |
| Pruvincia: | Missina (ME) |
| Cuurdinati: | 38°6'0"N, 15°13'0"E Ammustra ntâ mappa |
| Superfici: | 54 km² |
| Abbitanti: | 2.894 |
| Dinzitati: | 54 ab./km² |
| Cumuni cunfinanti: | Antillu, Casalvecchiu Sìculu, Barcillona, Rudìa Milici, Santa Lucia dû Mela, Termi Lugghiaturi |
| CAP: | 98053 |
| Prifissu telefònicu: | 090 |
| Situ ufficiali: | https://www.comune.castroreale.me.it/ |
Castruriali (chiamatu puru U Castru), è un cumuni di 2.894 abbitanti dâ pruvincia di Missina.
Un centru dinominatu Cristina o Crizzina risalenti ô piriudu nurmannu-svevu costituì l'insediamentu urigginariu dû centru.[1]
Li frazzioni di Castruriali sunnu: Bafia, e Protonotaro. L'abbitanti di Bafia vennu chiamati "bafioti" ("bafiesi" 'n talianu) ntâ varianti siciliana lucali.

Munumenti e loghi d'intiressi
[cancia | cancia lu còdici]

Architetturi riliggiusi
[cancia | cancia lu còdici]- XV seculu, (1591 – 1860),[2] Duomu di Santa Marìa Assunta.[3][4]
- XV seculu, Chiesa dû Santissimu Salvaturi e turri campanaria dû 1560.[1]
- XIV seculu, Chiesa dâ Candilora.[1]
- 1424 - 1431, (1580 – 1866),[2] Chiesa di Santa Marìa dî Gesù e cunventu franciscanu dill'Ordini dî frati minuri usservanti.[1][3][5]
- XIII seculu, Chiesa di Santa Marina d'ebbìca sveva.[6]
- ?, (1471 – 1881),[2] Chiesa di Santa Marìa dill'Angeli[3] e munasteru di Santa Marìa dill'Angeli di monachi clarisse.[7][5]
- 1560, (1577 – 1862),[2] Chiesa di Santa Marìa dî Grazii e cunventu dill'Ordini dî frati minuri cappuccini.[6][7][5]
- XV seculu, Chiesa di Sant'Agata.
Chiesi citadini
[cancia | cancia lu còdici]- 1308 - 1310, Chiesa di Gesù e Marìa, prima chiesa intra - moenia sutta û titulu di San Nicolò di Crizzina.[1][8] Primitiva chiesa matrici, sidi dâ Cunfraternita di Gesù e Marìa.
- XV seculu, (1663 – 1689),[2] Chiesa di Santa Marìa dâ Cuncizzioni o dâ 'Mmaculata Cuncizzioni, primitivu titulu di «Santa Marìa dill'Accumandata» finu ô 1646.
- ?, (1548 – 1866),[2] Chiesa di Santa Marìa dî Martiri e munasteru fimminili dill'Ordini binidittinu[7][5]
- 1545, (1545 - 1866),[2] Chiesa di San Filippu Neri e Oratoriu dî padri Filippini 1632, oggi sidi dû Museu Civicu.[7][3]
- 1503, Chiesa dâ Santissima Annunziata e cunventu dill'Ordini dî frati minuri cunventuali[7][9][5]
- 1522 - 1652. Chiesa di Sant'Agustinu e cunventu dill'Ordini di frati agostiniani conventuali.[5]
Chiese e altre corporazioni religiose soppresse
[cancia | cancia lu còdici]- 1439, (1836 - 1867),[2] Chiesa dû Carmini currispundente all'antica chiesa di Santa Marìa Maddalena e cunventu dî carmilitani suppressu 1652.[5], edificata origginariamenti pressu â riva sinistra dû turrenti Crizzina.
- ?, (1627 – 1799),[2] Chiesa di San Gaitanu fora li mura.
- ?, (1689 – 1755),[2] Chiesa di San Paulu.
- ?, (1525 – 1634),[2] Munasteru di tutti i Santi.
Chiesi non 'cchiù esistenti o rudiri o scunsacrati (1572 – 1889)[2]:
- ?, Chiesa rupestri di San Marcu.
- ?, Chiesa di San Gregoriu.
- ?, Chiesa di San Leonardu.[10]
- ?, Chiesa dâ Trinità.[11]
- ?, Chiesa di San Giobbi.[12]
- ?, Chiesa di San Bastianu Martiri, luogu di cultu ducumentatu supra û chianu dill'attuali chiazza dill'Aquili.[10]
- XV seculu c., Chiesa di San Nicolò di Pauperibus,[8] Supra all'area oggi suggiunu î scoli elementari.
- ?, Chiesa di San Pietru, logo di cultu dû quattieri omonimu, unu dî tri agglumirati ripartiti dâ via Guglielmu Siracusa, via Trieste e corsu Umbertu I.[4]
- XVI seculu, Chiesa di San Vitu, rudiri, struttura parzialmenti dimulita dopo û tirrimotu dû 1978.[4]
- ?, Chiesa di Santa Margarita d'Antiochia, Virgini e Martiri, luogu di cultu ducumintatu.[13]
Chiesi dî frazzioni:
- 1614, Chiesa di Santa Dumenica di Protonutaru.[14]
- ?, Chiesa dû Spiritu Santu di Catalimita.
- ?, Chiesa di San Nicola di Bafia.
- ?, Chiesa di Santa Vennera di fundu Gerasia, Bafia.
- 1906, Chiesa di San Carlu Burrumeu di Bafia, ricostruzzioni di logu di cultu 'ntitulatu  'Mmacolata.[15]
Loghi di cultu di autri cunfissiuni riliggiusi:
Architetture civili
[cancia | cancia lu còdici]- Castello di Castroreale o Torre di Federico II del XII seculu.[7][17]
- Arcu munumintali. Rudiri dâ primitiva sinagoga ubbicatu ê spaḍḍi dû Munti di Pietà, tistimonianza dâ cumunità ebbraica lucali.
- 1581, Munti di Pietà. All'istituzzioni è assuciata â Cunfraternita di San Liuni, ditta dill'«Azzurri» o dû «Munti di Pietà», appressu fusa 'ccâ Cunfraternita dû Santissimu Sacramentu attistata pressu â chiesa matrici.
- Porta Rainieri, varcu d'accessu postu a tramuntana. Uno dî quattru varchi d'accessu ducumintati assemi â Porta dî Ligna, Porta dû Casteḍḍu, Porta di Cristinu.[18]
- 1924, Palazzo Peculiu, sidi dill'uffici cumunali.
- Campu agrariu e ospidali Regina Elena, istituzzioni ducumentati.
Tradizzioni e manifestazzioni
[cancia | cancia lu còdici]- 03 frivaru, Festa 'rî San Blasi. Fistiggiamenti.
- 04 frivaru, Festa 'rî Sant'Àita. Fistiggiamenti liturgici.
- 15 austu, Festa 'rî Santa Marìa Assunta. Fistiggiamenti.
- 25 austu, Festa 'rû Santissimu Crucifissu. Fistiggiamenti.
- 31 dicèmmuru, Festa 'rî San Silvestru. Fistiggiamenti.
Noti
[cancia | cancia lu còdici]- 1 2 3 4 5 6 Touring Club Italiano, op. cit., p. 914 .
- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Corporazioni religiose soppresse, su asmessina.beniculturali.it, Archivio Storico dei beni culturali della città di Messina e provincia. URL consultato il 17 febbraio 2018.
- 1 2 3 4 Pagina 52, Francesco Maria Emanuele Gaetani, marchese di Villabianca, "Della Sicilia Nobile" Template:Webarchive, Stamperia dei Santi Apostoli, Palermo, 1754.
- 1 2 3 Antonino Bilardo, op. cit., p. 45 .
- 1 2 3 4 5 6 7 Antonino Bilardo, op. cit., p. 156 .
- 1 2 Touring Club Italiano, op. cit., p. 913 .
- 1 2 3 4 5 6 Francesco Sacco, op. cit., p. 126 .
- 1 2 Antonino Bilardo, op. cit., p. 30 .
- ↑ Antonino Bilardo, op. cit., p. 75 .
- 1 2 Antonino Bilardo, op. cit., p. 33 .
- ↑ Antonino Bilardo, op. cit., p. 48 .
- ↑ Antonino Bilardo, op. cit., p. 49 .
- ↑ Antonino Bilardo, op. cit., p. 29 .
- ↑ Francesco Sacco, op. cit., p. 138 .
- ↑ Francesco Sacco, op. cit., p. 47 .
- ↑ Antonino Bilardo, op. cit., p. 20 .
- ↑ .
- ↑ Pagina 53 e 54, Jean Levesque de Burigny, "Storia generale di Sicilia", Tomo secondo, Palermo, 1787. Template:Webarchive
Bibliografìa
[cancia | cancia lu còdici]
| Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Castruriali. |