CAPTCHA

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
lI PRIMI CAPTCHA comu a chissu 'nta a fiura ginirati ri lu prucramma EZ-Gimpy erunu usati nta Yahoo!. In secuitu scienziati sa firarru a sviluppari na ticchinoluggìa ca putìa lèggiri stu tipu ri CAPTCHA
Nu CAPTCHA mudernu, mmèci ri circari ri criari n'immàggini distorta cu jauti liveddi ri sturtura supra lu testu, si cuncentra cchiu tostu a criari na sigghimentazzioni difficili juncennu na linia anculata
N'autra manèera ri faciri a sigghimentazzioni rifficili jè chidda ri junciri li simmuli assèmi, comu nta lu furmatu currenti Yahoo. Chissu alli votti pò dari risposti ambicui comu nta lu isempiu a l'istrema manca unni"klopsh" si pò macari intènniri comu "kbpsh".

Nu CAPTCHA o Captcha (prununziatu "Càpcia") è na forma i cullaudu p'assicurarisi ca a risposta nun è ginirata ri nu computer dutatu di nu prucramma r'intilligenza artificiali. Lu prucessu di solitu avi a chi fari cu nu server c'addummanna l'utenti ri cumplitari nu cuntrollu ca vèni giniràtu e valutatu autumaticamenti. Siccomi li chatterbot a 'n ginirali prucrammi r'intilligenza artificiali nun s'a firanu ri cumpritari sta forma ri cuntrollu, tutti l'utenti ca cumpletanu lu CAPTCHA avissiru a ssiri essiri umani. Nu tipu cumuni ri CAPTCHA addummanna all'utenti ri diggitari lèttiri e nummira ri n'immaggini distorta c'appari nta lu schermu, chistu servi a evitari l'usu i programmi i ricanuscimentu testi (OCR). U CAPTCHA evita u spruttamentu i servizi internet destinati a l'umani da parti di bot (programmi progettatti pe usari i canali destinati all'omani).

Lu termini "CAPTCHA" deriva d'anglisi completely automated public Turing test to tell computers and humans apart (cuntrollu di Turing completamenti automaticu pe distinguiri omani e machini) fu strummintatu nta lu 2000 ri Luis von Ahn, Manuel Blum, Nicholas J. Hopper e John Langford (tutti ri l'Univirsitati di Carnegie Mellon nta li Stati Uniti ri la Merica).