Beta vulgaris

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Aìta o Sècara
Beta vulgaris
Beta vulgaris
Classificazzioni scintìfica
Regnu:Plantae
Divisioni:Magnoliophyta
Classi:Magnoliopsida
Òrdini:Caryophyllales
Famigghia:Chenopodiaceae
Gèniri:Beta
Speci:B. vulgaris
Nomenclatura Binomiàli
Beta vulgaris
Carolus Linnaeus

La beta vulgaris è na chianta dû gèniri Beta, appartinennu â famigghia di Chenopodiaceae.
Nni asìstinu diversi qualità: d'ortu, sarbaggi, distinati pû manciari dî bestiami, e chiddi pi prudùciri lu zùccaru.

La sècara havi lu fustu ebbaceu, li fogghi granni e nu culuri virdi scuru.

Origginaria dû Mediterraneu, havi un ciclu viggitativu biennali, ntê cultivazzioni nta l'ortu è cunzidirata annuali siddu si pìgghianu sulu li fogghi, mentri ntê cultivazzioni nnustriali, s'arricogghi ogni dui anni, quannu li ràdici si ùsanu pi fari lu zùccaru.

Ntê vari parti dâ Sicilia, sta chianta veni canusciuta pi tanti noma, p'asempiu: aìta, giri, sècara, sèchili, secla, sègghira e zarchi. Spissu lu plurali dû nomu veni usatu quannu si cci parra.


Crima: timpiratu.

Tirrenu: la megghiu cosa fussi un tirrenu friscu e fundu, senza ngunnatini d'acqua.

Cuncimazzioni: na cuncimazzioni orgànica, cunsistenti di tri quintali di rascia pi 100 mq di ortu, prima di siminari.

Simina: la sècara si simina a frivaru p'arricògghiri li fogghi ntâ stati, e a sittèmmiru pi un raccoltu ntâ primavera. Lu raccoltu mmirnali si poti ottèniri siminannnu a austu. A distanza tra na chianta e l'autra è di circa cinquanta cintimitri. A prufunnizza dâ siminatura è di circa tri cintimitri. Cci nn'abbàstanu trenta grammi di simenza pi un metru quadratu di simenzaru.

Cugghitina: la cugghitina di fogghi si fa tagghiannu cu un cuteddu li fogghi esterni dâ chianta.