Bertrand Russell

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Premiu Nobel
Premiu n òrdini
Paci: alfabbèticu crunulòggicu
Littiratura: alfabbèticu crunulòggicu
Midicina: alfabbèticu crunulòggicu
Fìsica: alfabbèticu crunulòggicu
Chìmica: alfabbèticu crunulòggicu
Econumìa: alfabbèticu crunulòggicu
Bertrand Russell
« A risistenza contra a qualunqui nova idea eni prupurziunali ô quadratu dâ sô impurtanza »
(Bertrand Russell)


Bertrand Russell, (Ravenscroft, Regnu Unitu, 18 di maiu 1872Penrhyndeudraeth, 2 di frivaru 1970) filòsufu, loggicu e matimaticu ngrisi. Ntô 1950 vinciu lu premiu Nobel pâ littiratura.

Bioggrafia[cancia | cancia la surgenti]

Bertrand Russell scrissi nu munzieddu di cosi. Circau macari di rendiri a filosufìa pupulari. Desi a sô upinioni supra a nu munzieddu d'argumenta. Scrissi li saggi "Supra a dinotazzioni" e "Storia dâ filosufìa uccidintali" ca anu statu discritti comu li cchiù influenti saggi di filosufìa di lu XX seculu. Scrissi supra a argumenta seri comu supra a robba ti tutta li jorna. Cuntinuannu na tradizziuni familiari d'affari [[pulitica|pulitici] fu nu libbirali influenti accussì comu nu sucialista e attivista anti-verra pâ maggiur parti dâ sô vita. Miluini di pirsuna taliaunu a Russell comu a nu prufeta dâ vita razziunali e criativa. A lu stessu tiempu, i sô presi di pusizzioni supra a diversa argumenta fuorru cuntruversi 'nta na manera istrema.

Nasciutu all'apici di l'icunomia e dâ scinnuta pulitica britannica, morsi d'influenza circa nu seculu duoppu ca l'Imperu Britannicu avìa scumparutu câ so putenza stutata di dui verri munniali. Comi uni di l'intillituali cchiù famusi di lu munnu, a vuci di Russell ci appi n'autoritati murali inormi, macari all'inizziu di l'anni '90.
Tra li sô attivitati pulitichi, Russell a statu nu prupunituri dicisu di lu disarmu nucliari e nu criticu contru â Verra dô Vietnam.

Ntâ lu 1950, Russell addivintau premiu Nobel pâ littiratura "sô vari scritta unni promuovi li iddiali umanitari e a libbirtati di pinzeru".