Astrunumìa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Universum - C. Flammarion, Holzschnitt, Paris 1888, Kolorit : Heikenwaelder Hugo, Wien 1998

L'astrunumìa (dû grecu aster stidda, nomia liggi) è la scienza chi studia l'Universu e li corpi cilesti, di lu suli, a la luna, li pianeti e li stiddi.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Urigginariamenti, l'astronumìa jera na scienza ca si studiava principarmenti a occhiu, e li muvimenti riulari di l'astri èranu di na pirfizzioni tali chi li primi civilizzazzioni l'usaru pi ntirpritari lu munnu.

Aprima i pirsuni di tandi culturi cridivanu ca a terra fussi ciatta. U suli e a luna eranu piggiati aprima comu celesti. I greci antici scuprennu nu mezzu du 600 prima e 200 dopu di Christu ca a terra je tunna. Iddi dicevanu ca u suli, a luna e li pianeti furriassunu attornu a terra. Eratosthenes fu unu dî matimàtici ca fici na analisi di lu diàmitru da terra. I so risultati funnu pricisi. Nu 1543 u pulaccu, parrinu e astronumu Nikolaus Kopernikus dissi ca a terra e l´auci pianeti furriunu attornu au suli. Chissa idea nun ci piaciva a crèsia. Iddi dicevanu ca a terra fussi u ciu mpurtanti pianeta e ca je missu nu mezzu e ca tutti i pianeti furrianu attornu a terra.

A lu nizziu dû Sèculu XVII cu Galileu, li cosi canciaru. Cû telescopiu si vitti ca l'universu era cchiù cumplessu e menu pirfettu di chiddu chi si cridìa. Nascìu accussì l'astronumìa muterna.

L'astronumìa d'oi[cancia | cancia la surgenti]

Oi l'astronumìa, studia nun sulu chiddu ca si vidi nto celu, ma cu strummenta spiciali, puru li radiazzioni gamma, x, la luci ultraviuletta e li nfrarussu.

Corpi cilesti[cancia | cancia la surgenti]