Alfa Romeo (Formula 1)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Alfa Romeo
SedeBannera di l'Italia Italia (Milano, poi Arese)
Catigurìi
Formula 1
Dati gìnirali
Anni di attivitati1950 ô 1985
Formula 1
Anni partecipazioni1950 ô 1951 e dâ 1979 ô 1985
Migghiuri risultatu2 Campiunati dû Munnu Piloti
(1950, 1951)
Gari disputati110
Vinciuti10
Aggiornamento: Campiunatu munniali di Formula 1 1985

L'Alfa Romeo avi partecipatu ô Campiunatu munniali di Formula 1 a cchìu riprese, sia comu scudìria custruttrici ca comu furnitrici di mutura, dâ 1950 ô 1988.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

I staggiuni 1950 e 1951[cancia | cancia la surgenti]

Nino Farina, u primu campiuni munniali di Formula 1.

Nto 1950 u pilota talianu Nino Farina vincìu l'edizzioni inaugurali dû Campiunatu munniali di Formula 1 ncapu na Alfa Romeo 158 suvralimintata. Puru l'edizzioni succìssiva dû Campiunatu fu vinciutu da l'Alfa Romeo, cu l'argentinu Juan Manuel Fangio ncapu na 159.

U primu annu l'Alfa Romeo vincìu 6 Gran Premi su 7, duminannu a staggiuni piazzannu 'n classifica nnè primi tri pusizzioni i sò piloti di punta: oltri ô vincituri Nino Farina si distinsìru puru Juan Manuel Fangio, ca vinciu 3 gari, e Luigi Fagioli. Foru nfastiditi sultantu occasionalmenti da Alberto Ascari ncapu a Ferrari, ca si classificò quintu, e da lu francisi Louis Rosier cu la Talbot-Lago, arrivatu quartu. Nto secunnu Campiunatu dû Munnu l'Alfa Romeo vinciu 4 Gran Premi su 8, cu Juan Manuel Fangio assìcutatu 'n classifica da lu ferrarista Alberto Ascari e da l'avutri alfisti Froilan González e Nino Farina.

A vittura da secunna staggiuni di Formula 1, a 159, era na evuluzzioni dâ 158 cu nu cumprissuri a dui stadi. I muturi di li dui vitturi eranu assai putenti rispettu a la cilindrata ca avevanu; pì esempiu u prupulsuri di la 159 avia na putenza di circa 420 bhp ma, essennu tutti e dui accussì spinti, eranu caratterizzati da nu avutu cunsumu i carburanti. Chiddu dâ 159 era, nfatti, di 170 litri ogni 100 km.

L’Alfa 159 vitturiusa ô campiunatu munniali dû 1951.

L'Alfa Romeo partecipò a chisti campiunati cu funni assai bassi, usannu tecnologia e matìriali pre-bellici. Pì esempiu, a squadra vinciu i dui campiunati usannu sulu novi monoblocchi, tutti custruiti prima dâ secunna guerra munniali.

Nto 1952 l'IRI, l'ente pubblicu ca era prupritariu di l'Alfa Romeo, dicisi di ritirari a scudìria da la Formula 1 a causa di la crìscenti cuncurrenza di l'avutri scudìrii, 'n particulari a Ferrari. U Guvernu talianu, infatti, si rifiutò di destinari funni pì la custusa prugettazioni dû novu mudellu di vittura.

U pirìudu di li furnituri di mutura (1961-1979)[cancia | cancia la surgenti]

L'Alfa Romeo turnò 'n Formula 1 nnà prima parti di li anni sissanta, furnennu ad alcuni scudìrii minuri u muturi. U prupulsuri era nu quattru cilindri 'n linea e fu muntatu su vitturi LDS, Cooper e De Tomaso.

Nnò decenniu succissivu l'Alfa Romeo si riprupusi comu furnitrici di mutura. Nto 1970 e nto 1971 offrì nu V8 dìrivatu da chiddu nstallatu ncapu a Tipu 33. Nnà prima staggiuni fu muntato ncapu a McLaren guidata da Andrea De Adamich, mentri nnà staggiuni succìssiva fu nstallatu su na March cunnutta da lu stissu pilota. 'N entrambi i casi l'esperienza fu fallimintari, vistu ca spissu i monopostu manco si qualificavanu a li gari.

L'Alfa-Brabham BT46/B dû 1978.

Succìssivamenti Bernie Ecclestone, prupritariu dâ Brabham, fici nu accordu cu l'Alfa Romeo pì la fornitura di mutura dâ 1976 ô 1979. I prupulsuri, pruggìttati da Carlo Chiti, eranu boxer a 12 cilindri e producevanu na putenza di 510 bhp contru i 465 bhp di l'onniprisenti Cosworth DFV. A configurazioni dû muturi era però cumplicata. Nfatti, sulu pì cancìari i cannili u prupulsuri andava livatu. N'avutru difettu ca avia era u cunsumu di carburanti; pì ovviari a chistu eranu nstallati quattru serbatoi da 214 L. Inoltre, i mutura Alfa Romeo eranu assai granni. Infatti, i sempri cchìu arditi pruggetti di Gordon Murray, comu a Brabham BT46 ca vinciu dui gari nto 1978, foru na parziali rispusta a la sfida cunsistenti nto prudurri nu tilaru lìggeru e aerudinamicu ca si adattassi a li granni muturi Alfa Romeo. Quannu però l'effettu suolu addivintò mpurtanti nnà prugettazioni di li monopostu1978, fu chiaru ca i bassi e larghi prupulsuri interferivanu cu lu flussu d'aria incanalatu nnè tunnel sutta a vittura. Chisti cunnutti eranu nìcissari a criari l'effettu Venturi, u quali ammùttava u veiculu versu u suolu. Pì richiesta di Murray, nto 1979 l'Alfa Romeo pruggittò e prudussi 'n suli tri misi nu muturi V12 cchìu strittu. Però puru chistu prupulsuri fu caratterizzatu da n'avutu cunsumu di carburanti e da lu fattu di essìri inaffidabbili.

U ritornu 'n Formula 1 comu custrutturi (1979-1985)[cancia | cancia la surgenti]

Un'Alfa Romeo 179B dû 1980.

Nto 1977 iniziò a prugettazioni di la vittura pì lu ritornu di l'Alfa Romeo 'n Formula 1 comu custrutturi. A scelta fu pigghìatu su prissioni di Carlo Chiti, e lu studiu pì la nova monopostu fu affidatu a l'Autodelta. A vittura era l'177, ca debuttò ô Gran Premiu dû Belgio dû 1979. Quinni nto 1979 l'Alfa Romeo partecipò ô campiunatu cu dui ruoli, comu furnitrici di mutura pì la Brabham, e comu Scudìria custruttrici. A 177 fu guidata da Bruno Giacomelli, ca utilizzò a vittura sia nto Gran Premiu dû Belgio ca 'n chiddu di Francia. U mudellu succìssivu, a 179, ca circava di sfruttari megghìu l'effettu suolu, era spintu da nu novu prupulsuri. Esordì ô Gran Premiu di Monza u stissu annu. 'N chista occasioni ci fu l'ultima apparizioni di la 177, cu ô vulanti Vittorio Brambilla. Nnè succìssivi staggiuni l'Alfa Romeo partecipò ô campiunatu currennu cu li vitturi 182, 183T, 184T e 185T.

Chistu pirìodu 'n Formula 1 fu scarsu di successi, nfatti i monopostu Alfa Romeo nun vincìeru mancu nu Gran Premiu. Tra i risultati di rilievu ci foru dui pole position, i giri ô cumannu di Bruno Giacomelli ô Gran Premiu di li Stati Uniti dâ Mèrica dû 1980 prima dû ritiru pì prubblemi elettrici, tri terzi posti, dui secunni posti e nu giru viluci. U migghiuri piazzamentu di la scudìria fu nu 6º postu nto campiunatu custrutturi1983. Nto 1984 a scudìria fu a tutti li effetti affidata a la Euroracing, cu li mutura ca foru furniti da la Autodelta. L'ultima staggiuni di l'Alfa Romeo nto campiunatu di Formula 1 comu custrutturi fu nto 1985.

A scudìria fu coinvolta 'n na sciagura. U sò pilota Patrick Depailler arristò uccisu duranti i test pì lu Gran Premiu di Girmania dû 1980 ô Hockenheimring. Avutri piloti di rilievo ca guidarunu monopostu Alfa Romeo 'n chistu pìriodu foru Andrea De Cesaris, Mario Andretti e Riccardo Patrese.

U secunnu pìriodu di fornitura di mutura (1983-1988)[cancia | cancia la surgenti]

L'Alfa Romeo fornì mutura a la Osella, nica scudìria di scarsu successu, dâ 1983 ô 1988: chisti prupulsuri foru sia aspirati (1983) ca suvralimintati (1984-1987). All'iniziu di la cullaburazziuni l'Alfa Romeo offrì a la scudìria puru supportu tecnicu; nfatti a monopostu FA 1/F dû 1984 era basata ncapu a 183T di l'annu pricirenti, e lu primu tilaru ca fu usatu avutru nun era ca nu chassis di la 183T rielabburatu. Tutti li vìtturi Osella seguenti finu ô mudellu FA 1/I dû 1988 traevanu uriggini da li monopostu Alfa Romeo. Nto 1988, l'ultima staggiuni cu mutura turbu, a dirigenza Alfa Romeo era cuntrariata pì la pubblicitati nigativa gìnirata da li scarsi risultati di la Osella, accussì proibì a chist'ultima l'usu dû nomu Alfa Romeo. 'N chistu modu, i mutura muntati nto 1988 foru canusciuti semplicementi comu “Osella V8”. A la fini di la staggiuni l'accordu finiu, punennu fini a la partecipazioni di l'Alfa Romeo nnà Formula 1.

L'Osella FA1/F muturizzata Alfa Romeo ô Gran Premiu di li Stati Uniti dâ Mèrica 1984.

Nto 1987 l'Alfa Romeo stipulò nu accordu cu la Ligier pì la furnitura di mutura. Nu prupulsuri biturbu a quattru cilindri 'n linea da 1500 cm³ di cilindrata prugìttatu da Gianni Tonti fu pruvatu da René Arnoux su na Ligier JS29. Quannu a FIAT acquistò l'Alfa Romeo u cuntrattu fu annullatu, adducennu tra li mutivazioni puru i laminteli di Arnoux su li prestaziuni di mutura. A Ligier fu quinni custretta a usari nu muturi BMW M12/13 pì l'intera staggiuni.

Nto 1985 l'Alfa Romeo iniziò u prugettu di nu muturi V10 aspiratu, quinni 'n anticipu rispettu a li reguli 'n tempu picca avissìru vietatu i mutura turbu. Denominatu Alfa Romeo V1035, era dìstinatu pì monopostu Ligier e fu u primu muturi V10 di Formula 1 mudernu, prestu secuitu da prupulsuri analoghi fabbricati da la Honda e da la Renault. Nnà sò prima virsioni, chistu muturi da 3,5 L pruducìa 583 bhp di putenza, mentri l'ultima dû 1986 avia 620 bhp a 13300 giri ô minutu. A cooperazioni cu la Scudìria francisi nun ebbi secuito, e lu prupulsuri fu dispunibbili pì la serii “ProCar”. Nto 1988 L'Alfa Romeo cumprò a Brabham cu l'intentu di custruiri nu tilaru pì la nova serie supracitata, e l'autuvittura sviluppata fu na 164 a cui fu nstallatu u V10 di dìrivazioni Formula 1. Chista virsioni dû mudellu eni canusciuta comu 164 ProCar (o Brabham BT57), e fu dìstinata a cumpitizioni spìciali di supportu pì i Gran Premi di Formula 1.

I risultati cumpleti 'n Formula 1[cancia | cancia la surgenti]

Staggiuni Tilaru Mutura/i Ummi Piloti 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Punta Pos
1950 Alfa Romeo 158 Alfa Romeo L8 (sovr.) Template:Pirelli GBR MON 500 SVI BEL FRA ITA - -1
Bannera di l' Argintina Juan Manuel Fangio Rit 1 Rit 1 1 Rit2
Bannera di l'Italia Nino Farina 1 Rit 1 4 7 1
Bannera di l'Italia Luigi Fagioli 2 Rit 2 2 2 3
Bannera dû Regnu Unitu Reg Parnell 3
Bannera di l'Italia Piero Taruffi Rit2
Bannera di l'Italia Consalvo Sanesi Rit
1951 Alfa Romeo 159 Alfa Romeo L8 (sovr.) Template:Pirelli SVI 500 BEL FRA GBR GER ITA SPA - -1
Bannera di l' Argintina Juan Manuel Fangio 1 9 12 2 2 Rit 1
Bannera di l'Italia Nino Farina 3 1 5 Rit Rit 32 3
Bannera di l'Italia Luigi Fagioli 12
Bannera di l'Italia Felice Bonetto 4 Rit 32 5
Bannera dâ Svìzzira Toulo de Graffenried 5 Rit 6
Bannera di l'Italia Consalvo Sanesi 4 Rit 10 6
Bannera dâ Girmania Paul Pietsch Rit
19521978: L'Alfa Romeo nun partecipò comu scudìria custruttrici.
1979 Alfa Romeo 177
Alfa Romeo 179
Alfa Romeo B12
Alfa Romeo V12
Template:Goodyear ARG BRA RSA USW SPA BEL MON FRA GBR GER AUT NED ITA CAN USA 0 NC
Bannera di l'Italia Bruno Giacomelli Rit 17 Rit Rit
Bannera di l'Italia Vittorio Brambilla 12 Rit NQ
1980 Alfa Romeo 179 Alfa Romeo V12 Template:Goodyear ARG BRA RSA USW BEL MON FRA GBR GER AUT NED ITA CAN USA 4 11a
Bannera di l'Italia Bruno Giacomelli 5 13 Rit Rit Rit Rit Rit Rit 5 Rit Rit Rit Rit Rit
Bannera dâ Francia Patrick Depailler Rit Rit NC Rit Rit Rit Rit Rit
Bannera di l'Italia Vittorio Brambilla Rit Rit
Bannera di l'Italia Andrea De Cesaris Rit Rit
1981 Alfa Romeo 179 Alfa Romeo V12 Template:Goodyear USW BRA ARG SMR BEL MON SPA FRA GBR GER AUT NED ITA CAN LVG 10 9a
Bannera di l'Italia Bruno Giacomelli Rit NC 10 Rit 9 Rit 10 15 Rit 15 Rit Rit 8 4 3
Bannera dî Stati Uniti Mario Andretti 4 Rit 8 Rit 10 Rit 8 8 Rit 9 Rit Rit Rit 7 Rit
1982 Alfa Romeo 179
Alfa Romeo 182
Alfa Romeo V12 Template:Goodyear
Template:Michelin
RSA BRA USW SMR BEL MON USE CAN NED GBR FRA GER AUT SUI ITA LVG 7 10a
Bannera di l'Italia Bruno Giacomelli 11 Rit Rit Rit Rit Rit Rit Rit 11 7 9 5 Rit 12 Rit 10
Bannera di l'Italia Andrea De Cesaris 13 Rit Rit Rit Rit 3 Rit 6 Rit Rit Rit Rit Rit 10 10 9
1983 Alfa Romeo 183T Alfa Romeo V8 (turbu) Template:Michelin BRA USW FRA SMR MON BEL USE CAN GBR GER AUT NED ITA EUR RSA 18 6a
Bannera di l'Italia Andrea De Cesaris NQ Rit 12 Rit Rit Rit Rit Rit 8 2 Rit Rit Rit 4 2
Bannera di l'Italia Mauro Baldi Rit Rit Rit Rit 6 Rit 12 10 7 Rit Rit 5 Rit Rit Rit
1984 Alfa Romeo 184T Alfa Romeo V8 (turbu) Template:Goodyear BRA RSA BEL SMR FRA MON CAN USE USA GBR GER AUT NED ITA EUR POR 11 8a
Bannera di l'Italia Riccardo Patrese Rit 4 Rit Rit Rit Rit Rit Rit Rit 12 Rit 10 Rit 3 6 8
Bannera dî Stati Uniti Eddie Cheever 4 Rit Rit 7 Rit NQ 11 Rit Rit Rit Rit Rit 13 9 Rit 17
1985 Alfa Romeo 185T
Alfa Romeo 184TB
Alfa Romeo V8 (turbu) Template:Goodyear BRA POR SMR MON CAN USE FRA GBR GER AUT NED ITA BEL EUR RSA AUS 0 12a
Bannera di l'Italia Riccardo Patrese Rit Rit Rit Rit 10 Rit 11 9 Rit Rit Rit Rit Rit 9 Rit Rit
Bannera dî Stati Uniti Eddie Cheever Rit Rit Rit Rit 17 9 10 Rit Rit Rit Rit Rit Rit 11 Rit Rit

1 U Campiunatu Custrutturi nun esisteva prima dû 1958

2 Guida condivisa


Voci correlate[cancia | cancia la surgenti]

Àutri pruggetti[cancia | cancia la surgenti]

Commons
Commons
Lu Wikimedia Commons havi 'na catigurìa cca conteni media su Alfa Romeo (Formula 1)

Template:Alfa Romeo

Template:Purtali