1984 (libbru)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Millinuvicentuttantaquattru fu nu rumanzu scrittu di George Orwell ntô 1948. Lu pirsunaggiu cintrali eni Winston Smith, ca àbbita nta "Ociania", sutta lu cuvernu di "Lu Partitu" e lu "Granni Frati". Lu pirsunaggiu addiventa amicu cu lu caràttiri O'Brien. Iddu s'innamura di Julia, ca odia lu "Granni Frati" e "Lu Partitu"

Lu travagghiu di Winston eni di scrìviri canciamenti a l'artìculi e li stori di ddu tempu. Ma ntô libbru, nuddu è auturizzatu a vìdiri li canciammenti vecchi, oppuri a pinzari a comu èrinu scritti prima, o altrimenti si tròvanu nta mbrogghi. N'àutra cosa ca s'annùstrianu di fari era tagghiari li paroli cumplicati dâ lingua ngrisa e canciàrili nta paroli cchiù sìmplici accussì ca li pirsuni nun s'a ponnu fidari a addivintari cchiù sperti o pinzari nta na manera cchiu prufunna. P'asempiu, la parola cani signìfica cani sulu picchì lu Partitu dici accussini. Nun sù auturizzati a aviri famigghi, ma àutri pirsuni ca àbbitanu luntanu dû sistema ci hannu cchiù libbirtati, e sù chiamati proles. Ntô stissu tempu, nta àutri parti dû munnu, sù nizziati guerri pi tèniri ligenti mpignati e nun pinzari assai. Li parti n guerra a li voti si scàncianu, ma quannu lu fannu, fannu finta ca nun ci forri canciamenti e ca li fazzioni sù sempri li stissi. Chissu signìfica ca tutti l'artìculi di jurnali e li libbra di storia hannu a èssiri canciati di pirsuni comu a Winston ca nun sù auturizzati a pinzari a chi stannu facennu. Chissa era a ddi tempi na visioni tirrìbbili di comu la vita avissi pututu addivintari supra lu pianeta ntô "1984".

Sàtira pulìtica[cancia | cancia la surgenti]

Orwell ci appi l'idea pi lu rumanzu quannu s'addunau ca li jurnali lundinisi ci àppiru a sfruntatizza di diri duranti la Secunna Guerra Munniali comu li riservi di cibbu fùssiru migghiurati mentri nun era veri e li riservi stapìanu diminuennu ogni jornu ca passava. Cu la sò cunuscenzasucialismu riali (doppu ca vissi nta l'Unioni Suviètica pi cincu anni) accuminzai a scrìviri sàtira pulìtica di comu avissi pututu addivintari la situazzioni britànnica nnô giru di cinquant'anni abbuffunniannu chiddi ca circàvanu di limitari la libbirtà di parola, di stampa e d'applicari lu rivisiunismu stòricu.

Lu Novu Linguaggiu (Newspeak)[cancia | cancia la surgenti]

Lu Novu Linguaggiu (o "Newspeak" ntâ lingua ngrisa) eni nu linguaggiu ca George Orwell strummintau sulu pi utilizzàrilu nta lu libbru 1984. Eni lu linguaggiu ufficiali d'Ociania. Â fini dû sò rumanzu, George Orwell ci juncìu na discrizzioni nica dû "novu linguaggiu". Accumunzau comu lingua ngrisa, ma li paroli addivintàvanu cchiù curti a ogni annu ca passava. Lu "Partitu" cerca di firmari li pirsuni di arribbillàrisi, e pirciò addistruggi paroli comu "libbirtati" e "amuri", dicennu ca li pirsuni nun ponnu pinzari a sti cosi picchini nun c'è na parola ca li discrivi. P'asempiu na pirsuna nun putìa diri "Vogghiu èssiri lìbbiru", picchini nun esistìa cchiù (pi lu Partitu) na parola pi "libbirtati", e accussini la pirsuna nun putìa addiscrìviri chi sintìa nnô sò cori e nta li sò sintimenta. Lu "Novu Linguaggiu" eni macari utilizzatu pi mutivazzioni militari, comu lu Ministeru dâ Paci Di l'Ociania (nta lu Novu Linguaggiu: "Minipax"), ma chi ntâ viritati era lu Dipartimentu dâ Guerra. Àutri paroli dû "Novu Linguaggiu" sù joycamp, ca signìfica "campu di travagghiu furzatu". Àutri paroli dû "Novu Linguatggiu" sù utilizzati pi mutivazzioni pulìtichi. Paroli comu "crimethink" ("pinzari criminali") forri addifiniutu dû "Pattitu" e addivintarru li liggi dû tirritoriu.